Prima pagină » Marea Britanie scoate inteligența artificială în arena de luptă. Cum va ajuta AI la monitorizarea submarinelor rusești

Marea Britanie scoate inteligența artificială în arena de luptă. Cum va ajuta AI la monitorizarea submarinelor rusești

Marea Britanie scoate inteligența artificială în arena de luptă. Cum va ajuta AI la monitorizarea submarinelor rusești
Marea Britanie scoate inteligența artificială în arena de lupta. Cum va ajuta AI la monitorizarea submarinelor rusești

Marea Britanie face un pas important în domeniul securității maritime, anunțând implementarea inteligenței artificiale (AI) pentru supravegherea activităților submarinelor rusești în apele europene. Această decizie vine pe fondul intensificării prezenței navale rusești în Atlanticul de Nord și Marea Nordului, zone de interes strategic pentru NATO și aliații săi.

Sistemul Lura: o „constelație” de drone autonome cu AI pregătite să vâneze submarine rusești

Un element inovator în această luptă este sistemul Lura, dezvoltat de compania europeană Helsing. Acesta folosește mini-submarine autonome echipate cu senzori acustici și inteligență artificială, capabile să rămână scufundate luni întregi. AI-ul este antrenat să recunoască caracteristicile acustice specifice ale diferitelor nave, submarine și chiar ale vieții marine, reușind să diferențieze chiar și două submarine din aceeași clasă, pe baza unor diferențe minuscule în semnătura lor sonoră.

Lura creează o rețea densă de senzori subacvatici, asemănătoare cu o „constelație” de sateliți, care colectează și procesează date acustice în timp real. Această automatizare elimină necesitatea analizei manuale a zgomotelor, accelerând considerabil timpii de reacție și sporind eficiența monitorizării.

 „Lura detectează pentru ca marinele noastre să poată descuraja. Trebuie să folosim noi tehnologii pentru a ține pasul cu amenințările împotriva infrastructurii noastre critice, apelor naționale și modului nostru de viață”, a spus Gundbert Scherf, co-fondator al Helsing, pentru The Times.

Dronele subacvatice SG-1 și rolul AI în supravegherea maritimă

Pe lângă Lura, Royal Navy va utiliza vehicule autonome subacvatice SG-1, dotate cu modele AI antrenate să recunoască semnăturile acustice ale submarinelor rusești. Aceste drone vor patrula zonele sensibile, oferind o supraveghere continuă și discretă, capabilă să identifice orice prezență ostilă înainte ca aceasta să reprezinte un pericol.

Protecția cablurilor submarine și monitorizarea navelor rusești

Marea Britanie a intensificat măsurile de protecție a infrastructurii critice, în special a cablurilor submarine de comunicații, vitale pentru internet și alte servicii esențiale. În ianuarie 2025, NATO a trimis o flotă în Marea Baltică pentru a supraveghea aceste cabluri, folosind, de asemenea, inteligența artificială pentru a detecta tentativele de sabotaj atribuite Rusiei.

Recent, Marina Regală a monitorizat o navă spion rusească, „Iantar”, care a intrat în apele britanice în apropierea Canalului Mânecii. Nava a fost urmărită timp de două zile de HMS Somerset și HMS Tyne, iar pentru descurajare, un submarin britanic a fost autorizat să iasă la suprafață în apropierea „Iantar”. Ministrul britanic al Apărării, John Healey, a subliniat că această navă este folosită pentru cartografierea infrastructurii subacvatice critice și colectarea de informații sensibile.

Descoperirea dispozitivelor rusești de spionaj subacvatic

În ultimele luni, armata britanică a descoperit dispozitive rusești de spionaj amplasate pe fundul mării din jurul Marii Britanii, menite să monitorizeze submarinele nucleare britanice de tip Vanguard. Aceste dispozitive, unele aflate chiar pe țărm, fac parte dintr-o campanie de război „în zona gri”, vizând infrastructura energetică și de comunicații a Regatului Unit.

Investigațiile au relevat și prezența vehiculelor rusești fără pilot ascunse lângă cablurile de comunicații submarine, precum și utilizarea iahturilor de lux ale oligarhilor ruși pentru misiuni de recunoaștere subacvatică.

Pe lângă supravegherea submarinelor, Marea Britanie actualizează în secret planuri de apărare vechi de peste 20 de ani, pregătindu-se pentru un posibil atac direct al Rusiei. În acest context, tehnologia AI și dronele autonome devin instrumente esențiale pentru detectarea rapidă și reacția eficientă la orice amenințare.

Deși inteligența artificială și dronele autonome oferă un avantaj tehnologic important, experții avertizează că Rusia va încerca să dezvolte contramăsuri, inclusiv bruiaj electronic și tactici de camuflare. De asemenea, securitatea cibernetică a sistemelor AI este crucială pentru a preveni atacurile informatice care ar putea compromite supravegherea.

 

Alte articole importante
CCR limitează inițiativele legislative cetățenești care majorează cheltuielile statului. Ce se întâmplă cu salariile, sporurile și voucherele
CCR limitează inițiativele legislative cetățenești care majorează cheltuielile statului. Ce se întâmplă cu salariile, sporurile și voucherele
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că dreptul cetățenilor de a iniția legi în Parlament nu poate fi folosit pentru adoptarea unor măsuri care generează creșteri majore ale cheltuielilor publice. Decizia CCR extinde interpretarea sintagmei „probleme fiscale” din Constituție. Potrivit Curții, interdicția nu vizează doar introducerea sau modificarea unor taxe și impozite, ci și […]
România și China: deficit comercial de 8,4 miliarde de euro în 2025. Pentru fiecare euro exportat, România a importat aproape 13
Macroeconomie
România și China: deficit comercial de 8,4 miliarde de euro în 2025. Pentru fiecare euro exportat, România a importat aproape 13
România a importat în 2025 din China bunuri în valoare de aproximativ 9,1 miliarde de euro, cu 16,2% mai mult decât în anul precedent. În schimb, exporturile românești către piața chineză au rămas aproape neschimbate, la circa 715 milioane de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Curs de Guvernare și citate de […]
Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe
Macroeconomie
Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe
Pensia medie lunară a ajuns la 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026, înregistrând o creștere modestă, de 0,3%, față de primele trei luni ale anului. În același timp, numărul mediu al pensionarilor a coborât la 4,913 milioane de persoane, cu 7.000 mai puțini decât în trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul […]
Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top
Macroeconomie
Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top
Prețurile chiriilor au înregistrat cea mai mare creștere din ultimul an, ajungând în august 2026 la un avans de 39,7% față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În topul scumpirilor se află și carburanții, cu majorări de 34,61% pentru motorină și 25,49% pentru benzină, în timp ce rata anuală a […]
Inflația anuală a scăzut la 6,17% în august. Serviciile continuă să se scumpească cel mai rapid
Macroeconomie
Inflația anuală a scăzut la 6,17% în august. Serviciile continuă să se scumpească cel mai rapid
Rata anuală a inflației din România a coborât la 6,17% în luna august, de la 8,16% în iulie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Scăderea vine în contextul unei temperări a ritmului de creștere a prețurilor, însă serviciile continuă să reprezinte principala sursă de presiune inflaționistă, cu o majorare anuală de 11,28%. […]
BVB a închis în scădere ședința de joi. Bucur și Bermas au avut cele mai bune evoluții
Piață de Capital - Fonduri
BVB a închis în scădere ședința de joi. Bucur și Bermas au avut cele mai bune evoluții
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat pe minus ședința de tranzacționare de joi, 10 septembrie, într-o sesiune dominată de scăderi pe majoritatea indicilor. Piața de capital a consemnat o valoare totală a tranzacțiilor de 112,84 milioane de lei, echivalentul a 21,48 milioane de euro. Indicele principal BET, care urmărește evoluția celor mai tranzacționate 20 […]