OpenAI a recrutat un român în echipa sa științifică. Alex Lupsasca este fizician și laureat pentru cercetările sale despre găuri negre. Astfel, gigantul tech vrea să demonstreze că strategia companiei poate deveni un actor important și pe partea științifică, nu doar pe tehnologie.
OpenAI, compania din spatele ChatGPT, a anunțat angajarea lui Alex Lupsasca. Acesta este un fizician teoretician de origine română, recunoscut internațional pentru contribuțiile sale la înțelegerea găurilor negre. Lupsasca este primul nume care se alătură inițiativei OpenAI for Science, condusă de Kevin Weil.
El nu renunță la activitatea academică. Fizicianul își va păstra postul de profesor la prestigioasa Universitate Vanderbilt din Statele Unite. Colaborarea cu OpenAI îi permite să rămână ancorat în mediul academic, dar și să contribuie direct la explorarea modului în care modelele AI pot fi aplicate la cele mai complexe întrebări științifice.
„Astăzi sunt încântat să vă împărtășesc o veste interesantă: m-am alăturat OpenAI for Science, o nouă echipă de cercetare dedicată construirii de sisteme de IA care să promoveze raționamentul științific și să accelereze descoperirile în matematică și fizică. Ca fizician teoretician, credeam că va dura mult timp până când IA va putea contribui în mod semnificativ în zona de cercetare. Dar GPT-5 Pro mi-a schimbat complet părerea. În această vară, am scris un articol despre noile simetrii din teoria perturbațiilor găurilor negre. Descoperirea acestor simetrii a fost un calcul dificil și care a necesitat mult timp (puteți înțelege de ce dacă vă uitați la forma generatoarelor lor în ecuațiile 7 din articol). După lansarea GPT-5 Pro, i-am dat aceeași problemă și, spre marea mea surprindere, a redescoperit acest rezultat în mai puțin de 30 de minute. Nu este perfect (trebuie pregătit pentru configurația mai simplă a spațiului plat înainte de a aborda problema completă a găurilor negre), dar saltul este incredibil. Și nu este vorba doar de fizică teoretică. GPT-5 Pro poate aborda și întrebări dificile din astrofizica observațională, producând rezultate care ar necesita câteva zile de cercetare pentru un student talentat. Exemple precum acestea m-au convins că IA va transforma modul în care se face știința. Există încă un potențial enorm de creștere și sunt încântat să contribui la extinderea acestor limite la OpenAI for Science!”, a scris Alex Lupsasca, într-un mesaj pe LinkedIn.
În ultimul an, OpenAI și-a extins semnificativ aria de acțiune. Dacă inițial s-a impus prin ChatGPT și prin instrumentele sale video, compania a început deja să testeze modele specializate pentru matematică și fizică.
Lupsasca va avea un rol cheie în această direcție. Sarcina lui va fi să contribuie la definirea strategiilor de cercetare în fizica teoretică. Acest lucru înseamnă că va trebui să orienteze modul în care modelele de inteligență artificială pot aborda raționamente complexe, în mai mulți pași, și să faciliteze colaborarea directă cu comunitatea academică globală.
Potrivit lui Kevin Weil, vicepreședintele pentru știință al OpenAI, modelele de tip GPT au deja capacitatea de a realiza „cercetări științifice noi, dar limitate”. Lupsasca va ajuta la extinderea acestor limite și la integrarea AI în marile întrebări ale fizicii moderne.
OpenAI nu este singurul laborator care vizează acest teritoriu. Google DeepMind a atras atenția prin AlphaFold, sistemul care a revoluționat predicția structurii proteinelor. Recent, DeepMind a anunțat un parteneriat pentru accelerarea cercetării în domeniul fuziunii nucleare.
Anthropic, un alt jucător important, a creat propria inițiativă științifică și oferă credite API gratuite cercetătorilor pentru a stimula descoperirile.
În paralel, OpenAI a semnat parteneriate cu companii precum Retro Biosciences, unde modelele GPT sunt folosite pentru ingineria proteinelor și pentru biologie avansată.