Mariana Rufa, directoarea Asociației Businessului European: „România, pentru Republica Moldova, este cel mai important partener din punct de vedere comercial”

Integrarea economică dintre România și Republica Moldova nu este doar o consecință naturală a proximității geografice, ci rezultatul unui proces mai amplu de aliniere legislativă europeană, spune Mariana Rufa, directoarea Asociației Businessului European (EBA).

Cadrul legislativ este dublat de politici de convergență instituțională și decizii strategice de investiții, adaugă executivul EBA, într-un interviu acordat în cadrul evenimentului Asociației Women for a Better Society (WBS).

România, principal partener economic al Republicii Moldova

Peste 40 de companii din Republica Moldova sunt membre ale asociațiilor patronale din România, potrivit datelor prezentate de Academia de Studii Economice din Republica Moldova. Iar cifra de afaceri a acestor firme este de peste 250 de milioane de dolari.

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

12:14

În prezent, aproximativ 35% din exporturile Republicii Moldova către Uniunea Europeană sunt direcționate spre România, iar piața românească reprezintă principala destinație pentru deciziile investiționale ale companiilor moldovenești.

„Într-adevăr, România pentru Republica Moldova este cel mai important partener din punct de vedere comercial, pentru că circa 35 de procente din exporturile din Republica Moldova pe piața UE se deci sunt canalizate spre România. Dar de asemenea și deciziile investiționale a persoanelor juridice din Republica Moldova, sunt iarăși fixate pe pe piața română”, spune Mariana Rufa.

Integrarea economică începe cu alinierea legislativă europeană

În acest context, adaugă ea, orice efort care vine să sprijine crearea unor parteneriate, cum este cel cu o asociație de calibrul WBS, inclusiv în direcția lansării unor inițiative de business într-o manieră durabilă și sustenabilă „sunt binevenite”.

Iar primul pas către crearea unui ecosistem economic comun, dar și responsabilitatea ambelor state de a consolida mecanismele de sprijin pentru antreprenori, este alinierea legislativă.

„În primul rând vorbim despre o preluare a cadrului legislativ și ajustare a cadrului legal în Republica Moldova în lumina procesului de integrare europeană, pentru că este fundamentul și baza pentru orice inițiativă ce ține de îmbunătățire a climatului de afaceri și catalizarea exporturilor, precum și a dezvoltării business-ului pe ambele părți”, adaugă Rufa.

UE oferă instrumente de finanțare pentru antreprenoriatul feminin

În viziunea Marianei Rufa, antreprenoriatul feminin nu poate fi tratat izolat, ci integrat într-un habitat economic funcțional, bazat pe reguli clare și respect instituțional. Cu toate acestea, ea recunoaște că femeile antreprenor continuă să aibă nevoie de susținere dedicată, mai ales în faza de lansare și consolidare a afacerilor.

Uniunea Europeană oferă, în acest sens, instrumente concrete de finanțare și proiecte de capacitare, care pot fi valorificate mai eficient prin parteneriate transfrontaliere. De la industrii de nișă – precum producția de alimente organice – până la afaceri de dimensiuni mai mari, schimbul de bune practici și standarde europene devine esențial.

„Să nu uităm de faptul că și în Uniunea Europeană se petrec niște procese, se alocă mai mulți bani pentru industria de apărare, se resetează un pic prioritățile și în acest sens, atât antreprenoriaul feminin, cât și businessul în general trebuie să-și găsească noi nișe, noi priorități și să și să-și încadreze locul său în acest nou context”, a precizat executivul EBA.

Incubatoare de business și parteneriate integrate

Una dintre soluțiile avansate de Mariana Rufa este dezvoltarea unor structuri de colaborare integrate între România și Republica Moldova. Astfel de inițiative pot accelera transferul de know-how, pot facilita accesul la piețe și pot reduce fragmentarea ecosistemului regional de business.

„Orice efort care creează parteneriate și lansează inițiative de business într-o manieră durabilă și sustenabilă este binevenit”, afirmă Rufa, apreciind rolul organizațiilor precum WBS în facilitarea acestor conexiuni.

Un context geopolitic care schimbă prioritățile economice

Interviul este plasat într-un context mai larg, marcat de războiul din proximitatea regiunii și de resetarea priorităților bugetare ale Uniunii Europene, inclusiv creșterea alocărilor pentru industria de apărare. Aceste evoluții reduc marjele de eroare pentru mediul de afaceri și impun o utilizare mai chibzuită a resurselor.

„Trebuie să învățăm să facem din puțin mult”, spune Mariana Rufa, subliniind nevoia de alocare eficientă a capitalului, identificare de noi nișe și evitarea barierelor artificiale în dezvoltarea business-ului.

Rufa pledează pentru un ecosistem de business bazat pe echilibru, în care antreprenoriatul feminin și cel masculin coexistă și se consolidează reciproc.

„Avem nevoie de un habitat comun pentru orice tip de afacere, care generează impact pentru țară”, afirmă ea, adăugând că dezvoltarea regională rămâne una dintre cele mai mari provocări atât în România, cât și în Republica Moldova.

Cooperare instituțională și dialog între sectorul public și cel privat

Women for a Better Society (WBS) a organizat, pe 16 decembrie, un eveniment aniversar la Noblesse Palace din București, sub mesajul „Together We Stand”. Evenimentul a reunit lideri din politică, administrație publică, mediul de afaceri și cultură, care au transmis un mesaj comun legat de promovarea femeilor în antreprenoriat, administrație și politică. În mesajul de deschidere, Ana Maria Pătru, președinta WBS a vorbit, despre importanța cooperării instituționale, a consolidării dialogului între sectorul public și cel privat pentru o societate mai echitabilă și mai incluzivă.

Agenda a continuat cu intervențiile unor invitați de marcă: Alexandru Petrescu, președintele ASF; Luminița Popescu, secretar de stat în cadrul Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați; Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, Carolina Bugaian, director general Moldcell și președinte al European Business Association, Mariana Rufa, director executiv al European Business Association și Roxana Dan, arhitect și fondator Lisa&Co.