Medicamentele pentru slăbit tratează Alzheimer?

Obezitatea dublează riscul de Alzheimer, iar diabetul îl triplează. Compania daneză Novo Nordisk așteaptă rezultatele din două mari studii clinice, care au testat semaglutida GLP-1 pe mii de pacienți din 30 de țări, oameni aflați în stadiu incipient al bolii Alzheimer. Interesul pentru GLP-1 crește accelerat, iar investitorii văd aici următorul mare val al industriei farmaceutice. În ultimii ani, Ozempic și alte medicamente GLP-1 au depășit statutul de simple tratamente pentru obezitate și diabet, fiind privite tot mai mult ca „elixirul” unei vieți mai lungi și mai sănătoase. Cercetătorii testează acum dacă aceste substanțe, deja asociate cu reducerea riscului de infarct și cu protejarea rinichilor, ar putea ajuta și în bolile neurodegenerative, precum Alzheimerul.

„Un bilet de loterie” pentru Novo Nordisk: tratarea Alzheimerului

Investitorii speră că medicamentele pentru pierderea în greutate ar putea trata Alzheimerul. Novo Nordisk a realizat două ample studii clinice, pe cohorte mari, de mii de persoane. Înaintea prezentării rezultatelor, Ludovic Helfgott, vicepreședinte executiv pentru strategie de produs și portofoliu, a admis că aceste teste sunt un fel de „un bilet de loterie”. Pariul este de tipul risc mare-recompensă mare și ar putea revigora acțiunile companiei daneze, puternic afectate în ultimul an. Studiile sunt deja în faza a treia, iar datele urmează să fie publicate în acest trimestru. Miza este uriașă: un tratament eficient pentru cei 55 de milioane de oameni care trăiesc, la nivel global, cu demență.

Starea de alertă la Cernavodă, prelungită cu 30 de zile. Riscuri pentru alimentarea cu energie în noiembrie

23:37

Antibioticele chinezești ieftine pun în pericol ultima mare fabrică europeană de penicilină

16:05

Pariul de miliarde pe semaglutidă

La prima vedere, șansele de succes sunt reduse, comentează Financial Times. Majoritatea medicamentelor experimentale pentru Alzheimer au eșuat. Chiar și tratamentele aprobate recent, precum cele de la Eisai, Biogen sau Eli Lilly, reușesc, de fapt, doar să încetinească declinul cognitiv. Niciun medicament nu a reușit până acum să inverseze procesul bolii. Totuși, unii acționari privesc cu optimism studiile în curs. Acestea folosesc o versiune sintetică a hormonului GLP-1, care reglează glicemia. Un administrator de fonduri din domeniul sănătății, care deține acțiuni Novo Nordisk, a numit perspectiva „extrem de interesantă științific”. A descris compușii GLP-1 – ingredientele active din Wegovy și Ozempic – drept „medicamente minune”.

Aceste substanțe s-au dovedit deja foarte eficiente în tratarea diabetului și a obezității. Cercetările recente arată că efectele ar putea fi mult mai ample și includ reducerea riscului de infarct și accident vascular, dar și îmbunătățirea funcției renale. Aceste descoperiri vin într-un moment tensionat: acțiunile Novo Nordisk au scăzut cu peste 55% în ultimul an. Cauzele acestei scăderi au fost multiple, de la rezultatele dezamăgitoare ale unui nou tratament pentru obezitate, până la concurența acerbă pe care o face Eli Lilly pe piața americană sau competiția neașteptată venită din partea producătorilor de versiuni generice mai ieftine, cu ingrediente chinezești.

Speranțe mari după un an dificil

Această scădere accentuată a cotației companiei sporește potențialul de reacție la orice veste pozitivă din studii. „Raportul risc-beneficiu s-a schimbat clar”, a adăugat managerul de fond. Oamenii de știință explorează efectele GLP-1 asupra creierului încă din anii 2000. Christian Hölscher, profesor de neuroștiință la Universitatea Henan din China, a început să cerceteze această posibilă legătură în jurul anului 2007, studiind posibile tratamente pentru Alzheimer și Parkinson. El afirmă că Novo Nordisk nu manifesta inițial interes pentru utilizarea GLP-1 în neuroștiințe, un domeniu pentru care danezii nu au medicamente în portofoliu.

În 2020 însă, un studiu condus de Hölscher asupra liraglutidei, predecesoarea semaglutidei, „le-a schimbat complet perspectiva”. Cercetarea de fază incipientă a arătat că liraglutida încetinește progresia bolii Alzheimer. „Aproape a doua zi, Novo Nordisk a anunțat aceste două studii masive”, a spus el.

Două studii fără precedent

Cele două teste clinice în derulare, fiecare dintre ele realizat pe câte un grup de 1.800 de pacienți, au fost conduse în 30 de țări, pe o perioadă de trei ani și patru luni. Studiile trebuiau să se încheie în septembrie și urmează analiza datelor. Hölscher consideră că, în domeniul demenței, amploarea acestui demers este „colosală… n-am mai văzut teste clinice de o asemenea magnitudine”. Novo Nordisk afirmă că decizia de a realiza aceste cercetări s-a bazat pe numeroase studii anterioare cu semaglutidă și cu alte medicamente GLP-1, efectuate atât pe oameni, cât și pe animale. Martin Lange, directorul științific al companiei, a explicat că dovezile decisive au inclus o analiză a dosarelor medicale ale unor pacienți diabetici tratați cu semaglutidă timp de doi ani.

O reducere semnificativă a cazurilor de demență

Rezultatele au arătat o scădere cu 53% a diagnosticului de demență, un efect „semnificativ statistic”. Alte cercetări, realizate în aceeași perioadă, au indicat o reducere a riscului de demență cuprinsă între 21% și 43%. Chiar și printre susținătorii ipotezei că semaglutida ar putea trata Alzheimerul există dezbateri privind mecanismul exact de acțiune. Una dintre teorii susține că GLP-1 ar putea reduce excesul de zahăr din creier, considerat de unii sursa inflamației care accelerează formarea proteinelor amiloid, caracteristice bolii. Excesul de glucoză ar putea fi și motivul pentru care persoanele obeze sau diabetice prezintă un risc mai mare de a dezvolta Alzheimer.

Lange a explicat că obezitatea dublează riscul de Alzheimer, iar diabetul îl triplează, parțial din cauza controlului metabolic deficitar la nivel cerebral. Hölscher consideră că inflamația este elementul central al bolii și susține că plăcile amiloide, care, până acum, au fost ținta principală a tratamentelor, sunt „cel mai probabil un efect secundar” și nu cauza reală.

Divergențe în comunitatea științifică

Ivan Koychev, profesor asociat de neuropsihiatrie la Imperial College London, este de părere că amiloidul joacă, totuși, un rol important în declanșarea bolii. Koychev crede că scăderea rapidă a cazurilor de demență printre utilizatorii de semaglutidă s-ar putea explica prin reducerea inflamației – unul dintre factorii majori ai bolii.

„Aceste medicamente au un efect foarte puternic asupra inflamației sistemice”, a spus el. „Există, de asemenea, un efect specific asupra inflamației neuronale”.

Koychev derulează un studiu pentru a înțelege mai bine impactul GLP-1 asupra creierului. El consideră că trebuie testate și alte ipoteze. Medicamentele ar putea reduce riscul de accident vascular, un factor asociat demenței. Ar putea regla nivelurile de insulină, influențând acumularea proteinei. Alți experți sunt, însă, sceptici în privința succesului. Sir John Hardy, președinte al departamentului de biologie moleculară a bolilor neurologice de la University College London, nu crede că GLP-1 vor avea un efect direct de modificare a bolii Alzheimer.

Așteptări prudente, dar o miză uriașă

„Sincer, nu mă aștept la un rezultat pozitiv. Aceasta este predicția mea, dar am greșit de multe ori înainte”, a declarat Hardy. El consideră mai probabil ca efectele GLP-1 asupra demenței să fie indirecte, prin reducerea deteriorării vaselor de sânge. Potrivit Alzheimer’s Society, cel puțin 70% dintre pacienți prezintă leziuni vasculare cerebrale. Alte măsuri de sănătate publică, au contribuit la reducerea incidenței demenței în ultimele trei decenii în țările dezvoltate. Printre acestea, controlul mai bun al tensiunii și al colesterolului sau eliminarea fumatului.

„Poate că administrarea de agoniști GLP-1 ar fi un alt factor care îmbunătățește chimia sângelui și reduce astfel deteriorarea vasculară și demența”, a spus el.

Totuși, testele Novo vizează un alt stadiu al bolii: toți participanții prezintă deja acumulări de amiloid pe scanările cerebrale. Dacă GLP-1 acționează doar înainte de formarea acestor depozite, prevenind debutul Alzheimerului, rezultatele studiului vor părea un eșec.

Impactul potențial asupra pieței și investitorilor

Cercetătorii și investitorii vor analiza cu atenție detaliile, pentru a determina la ce categorie de pacienți funcționează tratamentul. În funcție de asta, vor înțelege și cât de mare ar putea fi piața. Lange a subliniat că, având în vedere nevoia uriașă de soluții, orice rezultat semnificativ statistic va fi „relevant clinic”. Analistul Evan Seigerman, de la BMO Capital Markets, crede că și o îmbunătățire modestă față de placebo ar putea urca acțiunile Novo Nordisk cu 5-10%. „Uneori, șansele mari nu sunt chiar atât de mari pe cât par”, a spus el.