Prima pagină » Războiul mondial împotriva kilogramelor în plus: Novo Nordisk vs Eli Lilly

Războiul mondial împotriva kilogramelor în plus: Novo Nordisk vs Eli Lilly

ANALIZĂ
Războiul mondial împotriva kilogramelor în plus: Novo Nordisk vs Eli Lilly
Războiul mondial pentru kilogramele în plus: Novo Nordisk vs Eli Lilly / Foto: Unsplash

Războiul mondial pentru gestionarea kilogramelor în plus se întețește. Pfizer, Moderna, Roche sau chinezii Innovent intră în ring cu forțe proaspete. Deși Novo Nordisk și Eli Lilly, marii producătorii de medicamente pentru slăbit, au înregistrat pierderi spectaculoase pe bursă în ultimele luni, piața va rămâne a lor în următorii ani.

Noul El Dorado al industriei farmaceutice

Piața globală a produselor de slăbit trece printr-o transformare spectaculoasă. Se vorbește despre un „boom”, despre noul „El Dorado” al industriei farmaceutice. În doar câțiva ani, cererea pentru medicamente anti-obezitate a explodat. Proiecțiile arată că această piață ar putea sări de la aproximativ 13 miliarde de dolari în 2024, la peste 100 de miliarde până în 2035. În centrul poveștii se află medicamentele GLP-1. Pentru mulți, acestea s-au consacrat ca acele mici „ace minune” care au schimbat felul în care milioane de oameni privesc lupta cu kilogramele.

America de Nord domină de departe acest sector. Nu e de mirare: în America se află cel mai mare număr de pacienți cu obezitate. Tot în America există și cei mai mulți bani pentru tratamente inovatoare. Statele Unite au devenit scena principală a acestei competiții, un fel de „ring” unde marii producători se înfruntă, tensionat, pentru supremație.

Danezii Novo Nordisk, în fruntea plutonului

Novo Nordisk, gigantul danez din spatele faimoaselor Ozempic și Wegovy, a fost primul care a aprins lumina reflectoarelor în acest ring. Eli Lilly, rivala americană, a răspuns rapid. A venit cu propriile sale formule și pastile experimentale, transformând această rivalitate într-un adevărat „duel farmaceutic”.

Între timp, Pfizer a intrat și el pe această pe piață, prin achiziția start-up-ului Metsera, semn că nici un mare jucător nu vrea să rămână pe margine. Roche, la rândul său, a pariat miliarde pe parteneriatul cu Zealand Pharma, mizând pe molecule noi, cu efecte diferite de cele ale GLP-1. Concurența devine tot mai acerbă. Pentru pacienți acest lucru înseamnă alternative mai multe și, sperăm, mai accesibile.

Pastilele orale ar putea cuceri piețele emergente

Un alt element din această poveste ține de preferințele oamenilor: mulți pacienți visează la o pastilă simplă, pe care să o poată lua zilnic și să înlocuiască, astfel, injecțiile săptămânale. În consecință, testele clinice pentru formule orale, precum cele de la Eli Lilly, capătă o importanță strategică. Dacă aceste pilule vor reuși să convingă medicii și pacienții, ele ar putea cuceri piețele emergente unde accesul la tratamente injectabile este mai dificil.

Creșterea pieței este alimentată și de presiunea socială și medicală. Organizațiile de sănătate publică avertizează că obezitatea a devenit una dintre cele mai mari provocări globale, iar medicamentele eficiente pot salva vieți și pot reduce costurile de tratament pe termen lung. Cât despre standardele sociale de frumusețe.. acestea s-ar putea înăspri în epoca AI.

Pionieri ai unei schimbări culturale globale

Entuziasmul general care a dinamizat această piață este dublat de unele umbre: costurile ridicate, dependența de lanțurile de producție și lipsa accesului echitabil la tratament în țările mai sărace. În tot cest peisaj complex, marii producători se află nu doar într-o competiție între ei, ci și într-o cursă contra-cronometru pentru a răspunde unor nevoi reale și urgente.

Piața produselor de slăbit a devenit o combinație de știință, marketing, presiune socială și mult capital. Dacă, până în 2030, valoarea anuală a acestei piețe va atinge pragul de 100 de miliarde de dolari, așa cum estimează analiștii, atunci companii precum Novo Nordisk și Eli Lilly vor rămâne în istorie nu doar ca producători de medicamente, ci ca pionieri ai unei schimbări culturale globale și eroi în lupta cu obezitatea.

Pierderi și schimbări la vârf

Cursa pentru supremația pe piața medicamentelor de slăbit părea câștigată de Novo Nordisk și de Eli Lilly. Cele două companii dominau titlurile, profiturile și așteptările investitorilor. În ultima vreme, aceleași tratamente au început să fie descrise ca medicamente pentru longevitate, lărgind piața lor potențială. Însă, în ultimele luni, totul pare să se fi schimbat. În iulie, acțiunile Novo Nordisk, creatorul Ozempic, au scăzut cu 25%, după reducerea previziunilor de vânzări și profit. O săptămână mai târziu, acțiunile Eli Lilly, rivalul american, au căzut cu 14%, cea mai mare scădere într-o zi din ultimii 25 de ani. În ultimele 63 de săptămâni, cele două companii au pierdut împreună aproximativ jumătate de trilion de dolari. Novo Nordisk a schimbat recent conducerea, succesorul fiind șeful diviziei internaționale.

După anunţ, acţiunile Novo Nordisk au înregistrat o scădere de până la 26% pe parcursul zilei, încheind sesiunea cu un declin de 23%, ceea ce a dus la o pierdere semnificativă a capitalizării bursiere, pe fondul reacţiei negative a investitorilor.

De ce Ozempic și Wegovy au pierdut teren

Vânzările slabe din America, cea mai mare piață de sănătate din lume, au afectat performanța danezilor, scrie The Economist. Ozempic, un agonist GLP-1 aprobat pentru diabet încă din 2017, și Wegovy, versiunea pentru slăbit lansată în 2021, au fost depășite rapid de medicamentele mai eficiente ale Eli Lilly, Mounjaro și Zepbound. Rezultatele bune raportate recent de Eli Lilly au fost relativizate, însă, de un studiu clinic, care arăta că noua sa pastilă slăbește mai puțin decât s-ar fi așteptat producătorii.

Competiția se intensifică

Problemele de producție au dus la penurie, mai ales pentru Wegovy. A apărut rapid și o industrie alternativă, care s-a extins accelerat pe piețe. Anumite farmacii au încercat să copieze medicamentele, folosind ingrediente active procurate din China. Desigur, acestea erau vândute la prețuri mult mai mici. Acești „copycats” au ajuns să acopere 30% din prescripțiile anti-obezitate în SUA, scrie Financial Times. La aceste amenințări, se adaugă și concurența. Alți jucători puternici intră pe piață. Pfizer a cumpărat Metsera pentru 7,3 miliarde de dolari, Roche va începe teste avansate anul viitor, iar compania daneză Zealand colaborează cu Roche pentru noi medicamente. Companiile chineze, precum Innovent, obțin aprobări pentru injecții GLP-1 proprii.

Avantajele veteranelor pieței

Cei doi coloși vor rămâne, însă, în fruntea plutonului, în ciuda acestor provocări, estimează Financial Times. Marele și cel mai important avantaj pentru Novo Nordisk și Eli Lilly este capacitatea lor mare de producție. Danezii au investit peste 28 miliarde de dolari în ultimii patru ani, inclusiv achiziția Catalent, pentru a-și întări producția în America. Eli Lilly a cheltuit 21 miliarde de dolari în aceeași perioadă. Aceste investiții uriașe le permit să limiteze impactul noului trend al farmaciei de compunere și să mențină controlul asupra pieței.

Protecție legală și reglementări

Dincolo de propriile investiții, cele două companii au început să riposteze împotriva proliferării tratamentelor ieftine contrafăcute. Novo Nordisk a deschis 130 de procese împotriva „copycats” și a câștigat deja 44. FDA se pregătește să reglementeze mai strict farmaciile care produc medicamente cu ingrediente chinezești fără aprobarea americană. Astfel, compania daneză ar putea recupera o mare parte din cei 30% din piața pierdută către copycats.

O serie interesantă de produse noi

Al doilea motiv de optimism este gama extinsă de produse noi. Novo Nordisk a dezvoltat o pastilă Wegovy la fel de eficientă ca injecțiile, iar Eli Lilly are o pastilă mai ieftină și mai ușor de administrat. Alte molecule promițătoare, precum cagrilintide și combinația Cagri-Sema, arată rezultate bune în pierderea kilogramelor. Experimentele Eli Lilly cu retatrutide arată și ele un potențial ridicat.

Perspective pe termen lung

Produsele lor sunt mai avansate decât ale competitorilor, care probabil nu vor trece toate testele clinice și reglementările înainte de 2028. Se estimează că majoritatea din cei aproximativ 100 de miliarde de dolari anual cheltuiți pe medicamente anti-obezitate până în 2030 vor ajunge la Novo Nordisk și Eli Lilly.După aceea, competiția se va intensifica și marjele de profit se vor subția. Dar, pentru următorii câțiva ani, piața este a lor.

Alte articole importante
Piața smartphone-urilor va înregistra cel mai mare declin din istorie
Tehnologie
Piața smartphone-urilor va înregistra cel mai mare declin din istorie
Piața smartphone-urilor se pregătește pentru un an dificil, estimările indicând că 2026 va aduce cel mai mare declin din istoria sa. Principalii factorii care vor provoca prăbușirea pieței le reprezintă prețurile ridicate și schimbările în comportamentul consumatorilor. Piaţa smartphone-urilor se pregăteşte pentru cel mai puternic declin din istorie în 2026 Analiștii prognonzează că piața mondială […]
Prețurile petrolului cresc cu 3% pe fondul tensiunilor SUA-Iran
Prețurile petrolului cresc cu 3% pe fondul tensiunilor SUA-Iran
Prețurile petrolului au urcat, vineri, cu circa 3% pe fondul prelungirii negocierilor dintre Statele Unite și Iran. Traderii au impus un premium de incertitudine pe cotațiile țițeiului, împingând atât benchmark‑ul Brent, cât și West Texas Intermediate la niveluri mai ridicate decât în ultimele săptămâni. Prețurile petrolului au urcat din cauza prelungirii negocierilor SUA-Iran Prețurile petrolului […]
Oceanul invizibil al puterii: cum au ajuns cablurile submarine noul câmp de bătălie geopolitic
Tehnologie
Oceanul invizibil al puterii: cum au ajuns cablurile submarine noul câmp de bătălie geopolitic
Pe fundul oceanelor lumii se desfășoară o infrastructură tăcută, esențială pentru economia globală și pentru funcționarea internetului. Într-un context internațional tot mai tensionat, această rețea de cabluri submarine a devenit un punct sensibil al echilibrului de putere. Iar faptul că tot mai multe dintre aceste cabluri sunt deținute de giganți tehnologici americani ridică întrebări incomode […]
România, start de an cu excedent bugetar după șapte ani
România, start de an cu excedent bugetar după șapte ani
România a început anul cu un excedent bugetar, marcând prima astfel de performanță în execuția finanțelor publice după 2019. Acesta este un semnal important pentru echilibrul fiscal, într-un context economic încă marcat de presiuni inflaționiste, costuri ridicate de finanțare și nevoia de consolidare bugetară. România bifează prima lună cu excedent bugetar după 2019 Pentru prima […]
ANALIZĂ
Cum s-au modificat prețurile la energie și gaze în ultimii patru ani
Cum s-au modificat prețurile la energie și gaze în ultimii patru ani
În ultimii patru ani, prețurile la energie și gaze în Europa au fluctuat puternic, influențate de crize geopolitice și schimbări în cerere și ofertă. Evoluția tarifelor a afectat atât consumatorii casnici, cât și industriile, generând nevoia unor strategii mai eficiente de gestionare a energiei. Ce s-a întâmplat cu prețurile la energie și gaze în Europa […]
Deficitul de pământuri rare lovește industria din SUA
Deficitul de pământuri rare lovește industria din SUA
Deficitul de pământuri rare se adâncește în Statele Unite, punând presiune tot mai mare pe industriile aerospațială și a semiconductorilor. Lipsa acestor materiale esențiale riscă să afecteze producția de avioane, echipamente militare și cipuri avansate. Deficitul de pământuri rare lovește industria aerospațială și a cipurilor din SUA Furnizorii companiilor americane din industria aerospațială și a […]