Start-up-urile biotehnologice, susținute cu miliarde de dolari, promit extinderea vieții umane dincolo de pragul de 100 de ani, dar succesul decisiv încă se lasă așteptat.
Cercetătorii studiază îmbătrânirea de decenii, dar interesul pentru remedii datează, de fapt, din antichitate. În anii 2010, investitorii au început să testeze mai serios piața, prin companii precum Calico și Cambrian Biopharma. Pe măsură ce sectorul s-a extins și s-a diversificat, veștile referitoare la aceste cercetări au depășit sfera publicațiilor senzaționaliste pentru a intra, într-un mod notabil și relevant, în zona jurnalelor științifice. Un punct de răscruce în această cursă a fost lansarea start-up-ului Altos Labs, eveniment care a marcat maturizarea afacerii dedicate prelungirii tinereții și a vieții umane.
Cu trei miliarde de dolari finanțare, compania a pornit în 2022, cu ambiții imense. La conducere a fost numit fostul director științific de la GSK (GlaxoSmithKline), o multinațională britanică din domeniul farmaceutic și biotehnologic, cu sediul în Londra. Misiunea Altos Labs a fost, de la început, clară: să restaureze sănătatea și reziliența organismului prin rejuvenare celulară („cell rejuvenation”).
Altos Labs a devenit un vârf de lance într-un domeniu deja efervescent. Mediul academic și cercetările susținute de marii giganți farmaceutici din toată lumea vin din ce în ce mai des cu rezultate relevante, dar încă disparate. Cercetări recente arată că folosirea pe scară largă a tratamentelor GLP-1 ar putea scădea mortalitatea generală în Statele Unite cu 6,4% până în 2045. Danezii de la Novo Nordisk au devenit, astfel, vedete într-un sector de cercetare privilegiat. The Guardian – alături de întreaga presă internațională – scrie despre medicamentele GLP-1 de la Novo Nordisk, care au redus greutatea pacienților cu 16,6% în doar 64 de săptămâni, dar au efecte notabile și asupra longevității. CNN subliniază că aceste medicamente acționează asupra mai multor organe, nu doar asupra glicemiei și asupra masei corporale. Studiile vorbesc și despre potențiale efecte asupra procesului de îmbătrânire.
Deși rezultatele sunt promițătoare, costurile ridicate și refuzul unor asiguratori de a deconta tratamentele GLP-1 limitează accesul pacienților la acest tip de tratamente. Iar asta ridică o mulțime de probleme etice. Mulți renunță la terapie și asta înseamnă, de cele mai multe ori, că recâștigă rapid kilogramele pierdute. Inegalitățile de acces cresc, mai ales între pacienții din SUA și cei din Europa. Piața globală ridică întrebări etice despre cine își permite și cine nu aceste tratamente.
În America este foarte populară microdozarea GLP-1, promovată ca soluție de wellness și longevitate. Totuși, presa generală avertizează că nu există încă suficiente dovezi clinice solide care să justifice acest proces. Criticii atrag atenția asupra efectelor adverse, precum tulburările digestive și disconfortul gastric. Siguranța pe termen lung rămâne încă insuficient documentată. În ciuda riscurilor, companiile farmaceutice și investitorii continuă să parieze pe aceste medicamente.
Interesul pentru GLP-1 crește accelerat, iar investitorii văd aici următorul mare val al industriei farmaceutice. Companii precum Novo Nordisk și Eli Lilly se află în prim-planul revoluției medicale. Deja au început să descrie aceste tratamente drept „medicamente pentru longevitate”. Pentru public, rămâne întrebarea esențială: sunt tratamentele din seria GLP-1 doar remedii pentru obezitate și diabet, sau sunt, de fapt, cheia unei vieți mai lungi și mai sănătoase?
Muți așteaptă un răspuns de la Altos Labs. În furtuna cursei pentru prelungirea vieții dincolo de 100 de ani, tranzacția Altos Labs a fixat un nou nivel al angajamentului financiar. În doar trei ani de la lansare, compania rămâne cel mai vizibil start-up din domeniu și a înregistrat unele rezultate în studiile efectuate pe șoareci, scrie Financial Times.
Altos a reușit experimente prin care a reprogramat parțial celule, făcându-le mai sănătoase și mai longevive. Piața, însă, nu se limitează la această companie emblematică. Sute de alte start-up-uri intră în cursa nebunească pentru marele trofeu: descoperirea decisivă. Industria a intrat într-o competiție intensă pentru a oferi primul mare succes anti-îmbătrânire.
La începutul acestui an, Retro Biosciences a anunțat că vrea să strângă un miliard de dolari. Printre investitori se află Sam Altman, deja susținător al companiei. Obiectivul este finanțarea testelor clinice pentru trei posibile medicamente. Acestea ar putea trata Alzheimer și ar întineri celulele sângelui și ale creierului.
În paralel, NewLimit, un start-up de reprogramare genetică, a atras 130 milioane dolari într-o rundă de serie B. Printre fondatori se numără Brian Armstrong, CEO Coinbase. Cambrian Biopharma, incubator și investitor, a strâns 100 milioane dolari în 2021. Domeniul devine tot mai atractiv pentru marii investitori globali.
Prin eforturile tuturor acestor entități, știința despre îmbătrânire avansează constant, explorând terapii diverse. Cercetările merg de la analize făcute pe sângele persoanelor tinere, considerat regenerant, până la dezvoltarea unor medicamente ce blochează moartea celulară. În ciuda rezultatelor interesante, domeniul este încă la început, iar profiturile nu au explodat. Investițiile nu au produs, încă, averi spectaculoase și sigure, scrie Financial Times.
Un exemplu recent: în iulie, Nasdaq a delistat Unity Biotechnology. Compania urmărea dezvoltarea unui medicament împotriva celulelor senescente, care persistă și dăunează țesuturilor. Testele clinice au eșuat și proiectul s-a prăbușit. Povestea arată fragilitatea acestui sector emergent, scrie Financial Times.
Jay Olson, director Oppenheimer, consideră, la rândul său, că domeniul longevității este strâns legat de piața medicamentelor anti-obezitate. Vreme îndelungată, și această piață a cunoscut numeroase eșecuri. Totul s-a schimbat odată cu apariția blockbusterelor GLP-1, precum Wegovy și Zepbound. Unii cred că ar mai fi un singur pas de făcut. Un singur succes major ar putea deschide „porțile” și pentru industria longevității.
Alții cred că, în ciuda investițiilor exorbitante, industria bate pasul pe loc. Nir Barzilai, șeful echipei de cercetare în probleme de îmbătrânire de la Colegiul Albert Einstein din New York, respinge criticile. Mulți acuză domeniul că nu are niciun succes. El spune că este o neînțelegere gravă. De fapt, există deja medicamente care reduc mortalitatea generală.
Barzilai oferă exemple clare: medicamentele pentru diabet, precum metformin, și noile terapii pentru obezitate. Studiile arată că astfel de proceduri scad mortalitatea prin multiple cauze. „Avem succes”, a concluzionat cercetătorul. „Trebuie doar să îl îmbunătățim și să îl extindem pentru toată populația”.
Giganții farmaceutici își subliniază și ei progresele. La conferința din Copenhaga, Eli Lilly și Novo Nordisk au descris clar tratamentele GLP-1 ca „medicamente pentru longevitate”. GLP-1 este abrevierea pentru glucagon-like peptide-1 (peptid asemănător glucagonului de tip 1). Este un hormon natural produs în intestin după masă, care are mai multe roluri importante. Printre altele, stimulează secreția de insulină, atunci când nivelul de glucoză din sânge crește. Reduce secreția de glucagon, hormon care ridică glicemia. Încetinește golirea stomacului, prelungind senzația de sațietate. Influențează apetitul, reducând senzația de foame.
Andrew Adams, director la Lilly, afirmă, la rândul lui, că efectele acestei clase de medicamente depășesc funcția lor inițială, respectiv scăderea glicemiei și a greutății. Crede că terapiile GLP-1 pot deveni tratamente multisistem.
Lotte Bjerre Knudsen, consilier științific la Novo Nordisk, a confirmat și a ea cercetările actuale merg în această direcție. Ea a subliniat efectele complexe ale GLP-1 asupra organelor și asupra întregului corp. Totuși, provocările pentru biotehnologiile noi rămân uriașe. Mai ales că nicio agenție de reglementare nu recunoaște că îmbătrânirea este o boală.
Nu există indicatori biologici universal acceptați. Această lipsă face imposibilă proiectarea unor studii clinice dedicate. De aceea, multe companii se concentrează pe boli specifice legate de vârstă. Barzilai a cerut FDA să extindă aprobarea metforminului, având dovezi preliminare că încetinește îmbătrânirea.
„Se reprofilizează medicamente tot timpul”, a spus el. „De ce nu am reconverti și metformin pentru încetinirea îmbătrânirii?” Argumentul său a fost aplaudat în cadrul conferinței. Mulți experți cred că o astfel de schimbare ar accelera domeniul.
Metformin este un medicament oral utilizat în principal pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Este cel mai prescris medicament pentru controlul glicemiei și face parte din clasa biguanidelor.
La Altos Labs, cercetătorii explorează reprogramarea parțială a celulelor umane. CEO-ul Hal Barron a explicat modul în care corpul gestionează stresul genetic. El a dat exemplul bolii Parkinson, asociată unor mutații genetice. Persoanele născute cu aceste mutații nu dezvoltă boala imediat.
Genele se activează și simptomele apar mult mai târziu în viață. Întrebarea este de ce organismul reușește să țină în frâu patologia timp de decenii. Ipoteza Altos este că celulele pot compensa stresul, dar până la un anumit punct. Odată ce pierd această capacitate, boala se manifestă.
Barron spune că recuperarea acestui „tampon” celular ar putea preveni bolile. Sunt deja dovedite efectele pe care le are exercițiul fizic în reducerea bolilor cardiace și a altor afecțiuni circulatorii. Barron sugerează că secrețiile musculare pot reprograma celulele. Unii cercetători Altos se concentrează tocmai pe acest mecanism.
Produsele comerciale, care să fie disponibile pe piață pentru pacienți, sunt încă departe. Dar compania are resurse financiare uriașe și ar putea face progrese imortante. În 2022, Altos a cumpărat Dorian Therapeutics, axată pe epigenetică. Aceasta studiază modul în care mediul și stilul de viață influențează expresia genelor.
Pe măsură ce domeniul atrage tot mai mulți investitori, riscul unei bule crește, scrie Financial Times. Abby Miller Levy, cofondatoare Primetime Partners, avertizează asupra hype-ului. „Vedem mult mai mulți investitori și mai multe tranzacții decât acum cinci ani”. Fondurile atrag talente, dar nu toate afacerile merită finanțarea enormă pe care o primesc.
Mehmood Khan, CEO al Hevolution Foundation din Arabia Saudită, subliniază o distincție importantă:
„Longevitatea nu este nevoia principală”, spune el. „Ceea ce contează cu adevărat este durata sănătății”. Oamenii nu vor doar să trăiască mai mult, ci să rămână sănătoși cât mai mult timp.
Aceasta este adevărata miză a industriei anti-îmbătrânire. Obiectivul nu este viața fără sfârșit, ci viața activă și lipsită de boli. Longevitatea fără sănătate nu are valoare reală. Piața se va maturiza doar când acest echilibru va fi atins, comentează sursa citată.