Meta, TikTok și YouTube, în fața unui proces-test care poate schimba regulile jocului în industria digitală

Meta Platforms, TikTok și YouTube intră, în această săptămână, într-o confruntare juridică majoră, fiind acuzate că platformele lor ar alimenta o criză de sănătate mintală și dependență în rândul copiilor și adolescenților. Procesul, deschis la Curtea Superioară din California, comitatul Los Angeles, este considerat un caz-pilot pentru mii de alte acțiuni similare aflate în pregătire și ar putea slăbi una dintre cele mai solide apărări juridice de care s-au bucurat marile companii tehnologice în ultimele decenii.

Dosarul a fost inițiat de o tânără de 19 ani, identificată în documentele instanței drept KGM, care susține că a devenit dependentă de rețelele sociale încă din copilărie, din cauza designului atractiv și a mecanismelor de captare a atenției. Ea afirmă că utilizarea intensă a aplicațiilor i-a accentuat depresia și gândurile suicidare și solicită despăgubiri, dar și recunoașterea responsabilității companiilor, arată Reuters. Selecția juriului începe marți, iar verdictul este urmărit atent atât de industrie, cât și de organizațiile pentru protecția consumatorilor. Avocatul reclamantei, Matthew Bergman, a subliniat miza istorică a procesului, arătând că „va fi prima dată când giganții tehnologici trebuie să se apere în instanță pentru presupuse daune cauzate de produsele lor”. În opinia sa, cazul este unul deschis, fără precedente clare, deoarece, după cum a declarat pentru Reuters, „scriem pe baza unei tabula rasa legale”.

O bătălie juridică ce poate fisura protecția legală a platformelor

Un element central al procesului este o lege federală care, până în prezent, a protejat în mare măsură platformele digitale de răspunderea pentru conținutul publicat de utilizatori. Meta, TikTok și YouTube invocă această legislație pentru a-și susține apărarea și pentru a argumenta că nu pot fi făcute direct responsabile pentru efectele utilizării aplicațiilor.

Cele mai grele 5 locuri de muncă din Bruxelles: comisar comercial e una din ele

11:24

Boom al creditelor ipotecare în România: peste 92.000 de împrumuturi într-un an, cu Bucureștiul și Ilfovul în prim-plan

09:22

Un verdict nefavorabil ar putea crea însă o breșă importantă în acest scut juridic și ar transmite un semnal că juriile sunt dispuse să tragă la răspundere platformele nu doar pentru conținut, ci și pentru modul în care sunt proiectate produsele digitale. Potrivit apărării reclamantei, o astfel de decizie ar putea ajunge, în cele din urmă, la Curtea Supremă, fie prin acest dosar, fie prin alte procese similare.

Mark Zuckerberg, CEO al Meta, este așteptat să depună mărturie. Avocații companiei au transmis că Meta va argumenta în instanță că produsele sale nu au cauzat problemele de sănătate mintală invocate de KGM. De cealaltă parte, Snap, compania care operează Snapchat și care fusese inițial pârâtă, a ajuns la o înțelegere amiabilă cu reclamanta, la 20 ianuarie, fără a face publice detaliile acordului.

YouTube intenționează să susțină că platformele sale sunt fundamental diferite de rețelele de socializare precum Instagram și TikTok și că nu ar trebui tratate la fel din punct de vedere juridic. TikTok, la rândul său, a refuzat să comenteze public strategia de apărare.

De la un caz individual la un potențial val de litigii

Procesul este privit ca un test pentru mii de alte dosare care reclamă ceea ce avocații numesc „dependența de rețelele sociale” în rândul minorilor. Dacă instanța va decide că designul platformelor poate fi analizat ca un produs cu potențial nociv, consecințele ar putea fi extinse, atât financiar, cât și reputațional, pentru întregul sector tehnologic.

Pentru investitori și analiști, riscul nu se limitează doar la plata unor despăgubiri. O eventuală schimbare de jurisprudență ar putea obliga companiile să își modifice radical interfețele, algoritmii și strategiile de retenție a utilizatorilor, cu impact direct asupra veniturilor din publicitate și asupra timpului petrecut pe platforme.

În același timp, dezbaterea publică privind timpul petrecut de copii în fața ecranelor și efectele psihologice ale expunerii constante la conținut digital capătă o nouă intensitate, fiind alimentată de mărturii, studii academice și presiuni din partea părinților și educatorilor.

Campanii de imagine și instrumente de siguranță, în paralel cu procesul

În timp ce se pregătesc să se apere în instanță, aceleași companii încearcă să câștige și bătălia opiniei publice. Meta, TikTok și Google, compania-mamă a YouTube, promovează intens instrumente de control parental și funcții de siguranță, susținând că oferă părinților mai multă transparență și capacitate de a limita timpul petrecut de copii online.

Meta a sponsorizat, încă din 2018, ateliere dedicate siguranței online în zeci de licee din Statele Unite. Un astfel de eveniment, denumit Screen Smart, a avut loc în 2024 la Los Angeles, în parteneriat cu reprezentanți ai Asociației Naționale a Părinților și Profesorilor și cu responsabilii de siguranță ai companiei.

TikTok a derulat, la rândul său, un program numit „Create with Kindness”, organizat împreună cu peste 100 de asociații parentale locale și regionale. Inițiativa a inclus tutoriale pentru părinți privind funcțiile de control, inclusiv opțiunea de limitare a timpului de utilizare pe timpul nopții.

Google a ales o abordare diferită, colaborând cu organizații de cercetași pentru a promova educația digitală și siguranța online, oferind insigne copiilor care finalizează cursuri despre parole sigure, comportament responsabil și protecția datelor.

Aceste campanii sunt susținute de investiții de ordinul milioanelor de dolari și au rolul de a consolida imaginea companiilor ca actori responsabili, preocupați de bunăstarea tinerilor utilizatori.

Avocați cu experiență în litigii de dependență și presiunea asupra părinților

În paralel, marile platforme și-au întărit echipele juridice, apelând la avocați cu experiență în litigii de mare amploare, inclusiv în cazuri legate de dependență. Meta a angajat avocați care au reprezentat corporații implicate în procesele privind epidemia de opioide, iar avocatul TikTok a lucrat anterior în dispute legate de designul și caracterul adictiv al jocurilor video.

Julie Scelfo, fondatoarea organizației Mothers Against Media Addiction, a criticat amploarea strategiilor de influență ale industriei tehnologice, afirmând că „aceste companii folosesc orice pârghie de influență pe care ți-o poți imagina”. Ea a adăugat că această ofensivă poate crea confuzie în rândul părinților, în privința surselor de încredere și a mesajelor privind siguranța copiilor.

O miză care depășește granițele unui singur dosar

Indiferent de verdict, procesul din California este deja privit ca un reper pentru viitoarele confruntări dintre industria tehnologică și societatea civilă. Pe de o parte, companiile susțin că inovația și libertatea de exprimare nu trebuie îngrădite prin reglementări excesive. Pe de altă parte, reclamanții și organizațiile pentru protecția copiilor cer responsabilitate sporită și recunoașterea impactului psihologic al produselor digitale.

Declarația avocatului reclamantei, „scriem pe baza unei tabula rasa legale”, reflectă tocmai această zonă de incertitudine juridică, în care instanțele sunt chemate să stabilească limitele responsabilității într-o economie dominată de platforme digitale globale.