Ministrul Economiei anunță un calendar clar pentru funcționarea semnăturii electronice. „Ne mănâncă timp și nervi tuturor”

Guvernul României pregătește un set de pași concreți pentru deblocarea funcționării semnăturii electronice și pentru accelerarea reală a digitalizării administrației publice. Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat că autoritățile au stabilit un calendar clar de măsuri, concentrat pe rezolvarea blocajelor practice care au făcut ca semnătura electronică să fie dificil de utilizat, în ciuda cadrului legislativ existent.

Anunțul a fost făcut de ministru într-o postare publică, în care acesta a explicat că discuțiile recente de la nivel guvernamental au vizat exact punctele sensibile care au generat confuzie, interpretări diferite și întârzieri în aplicarea Legii 214/2024. Potrivit oficialului, accentul nu a fost pus pe teorie, ci pe problemele întâlnite zilnic de cetățeni, firme și instituții. „Am discutat săptămâna aceasta, la Guvernul României, despre un subiect care – realist și sincer vorbind – ne mănâncă tuturor timp și nervi: semnătura electronică și felul în care funcționează (sau nu) digitalizarea statului”, a transmis Irineu Darău.

Discuții între cei care folosesc sistemul și cei care îl reglementează

Ministrul Economiei a subliniat că întâlnirea a reunit, la aceeași masă, atât decidenți politici, cât și reprezentanți ai instituțiilor care aplică legea și ai mediului de afaceri, tocmai pentru a corecta diferențele dintre reglementare și realitatea din teren.

Petrolul sub presiune: creșterea stocurilor din SUA lovește piața

10:11

Vehiculele electrice au salvat 2,3 milioane de barili de petrol pe zi în 2025

09:14

„Alături de doamna vicepremier Oana Gheorghiu, de consilierul prezidențial Radu Burnete, de președinții celor două comisii de profil din Parlament, Ciprian Rus și Radu Mihaiu, de Autoritatea pentru Digitalizarea României și de reprezentanți ai mediului de afaceri și ai instituțiilor statului, am fost la aceeași masă exact oamenii care folosesc sistemul și cei care îl reglementează, pentru a agrea forma finală a normelor de aplicare pentru Legea 214/2024”, a explicat Darău.

Potrivit acestuia, doar printr-un astfel de dialog direct pot fi identificate punctele în care lanțul digitalizării se rupe în practică. Ministrul a recunoscut că, în forma actuală, semnătura electronică este afectată de neclarități legislative și de interpretări diferite de la o instituție la alta, ceea ce generează frustrare și pierderi de timp.

„Doar așa, pas cu pas și cu toți actorii implicați, poți înțelege unde se rupe, în practică, lanțul digitalizării”, a precizat ministrul Economiei.

Calendarul anunțat pentru următoarele luni

Irineu Darău a detaliat și pașii concreți care urmează să fie parcurși într-un interval scurt de timp. Potrivit ministrului, în următoarele una-două luni, autoritățile își propun să finalizeze un calendar clar de implementare, care să aducă semnătura electronică într-un cadru funcțional și predictibil.

„În următoarele 1-2 luni avem un calendar concret de pași: emiterea normelor de aplicare pentru Legea 214; amendarea legii pentru alinierea la eIDAS 2.0; ajustarea normelor subsecvente, astfel încât regulile să fie clare și ușor de aplicat”, a anunțat ministrul.

Acest calendar vizează atât clarificarea legislației primare, cât și corectarea normelor secundare, care, în multe cazuri, au generat blocaje administrative sau interpretări contradictorii. Alinierea la regulamentul european eIDAS 2.0 este considerată esențială pentru interoperabilitatea sistemelor și pentru recunoașterea semnăturilor electronice în relația cu instituțiile publice și private.

Blocajele reale din utilizarea semnăturii electronice

Ministrul Economiei a precizat că discuțiile nu s-au limitat la aspecte tehnice sau juridice abstracte, ci au vizat problemele concrete întâmpinate de utilizatori. Printre acestea se numără refuzul unor instituții de a accepta documente semnate electronic, solicitarea inutilă de copii pe hârtie sau lipsa unor proceduri unitare la nivel național.

„Ne-am axat pe blocajele reale din utilizarea semnăturii electronice, pe interpretările diferite la plecare și pe ce trebuie schimbat ca digitalizarea să înceapă să funcționeze”, a explicat Irineu Darău.

În opinia sa, aceste blocaje nu țin doar de tehnologie, ci mai ales de lipsa unor reguli clare și de reticența instituțională în a adopta soluții digitale într-un mod consecvent. Ministrul a sugerat că o parte din probleme provin dintr-o cultură administrativă încă dependentă de documentele fizice și de procedurile tradiționale.

Criteriile de succes: simplitate, timp câștigat și încredere

Irineu Darău a mai subliniat că succesul reformei nu va fi evaluat doar prin adoptarea unor norme sau prin modificarea legilor, ci prin impactul real asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor și companiilor.

„Succesul, din punctul meu de vedere, nu se va măsura doar prin normele publicate, ci în cât de simplu îi va fi unui om sau unei firme să interacționeze cu statul, cât timp economisește și câtă încredere capătă”, a transmis ministrul.

Acesta a arătat că digitalizarea trebuie să reducă birocrația, nu să o mute dintr-un format în altul, iar semnătura electronică ar trebui să devină un instrument firesc, acceptat uniform de toate instituțiile statului.

„Este un prim pas important pentru deblocarea unei legi bune și pentru ca digitalizarea să înceapă să funcționeze cu adevărat, dar mai ales să facă diferența cu adevărat în viața de zi cu zi a oamenilor și a companiilor”, a adăugat Darău.

Legătura dintre semnătura electronică și identitatea digitală

Ministrul Economiei a atras atenția că funcționarea coerentă a semnăturii electronice este o condiție esențială pentru dezvoltarea identității digitale în România. Potrivit acestuia, fără reguli clare și fără încredere în sistem, proiectele de autentificare digitală multiplatformă riscă să rămână blocate.

„Și mai ales este o precondiție pentru identitatea digitală, respectiv autentificarea simplă și sigură în multiple platforme informatice publice sau private”, a menționat Irineu Darău.

În contextul în care Uniunea Europeană promovează tot mai intens identitatea digitală și serviciile publice online interoperabile, autoritățile române sunt presate să creeze un cadru funcțional care să permită integrarea rapidă în aceste sisteme.

Demersurile anunțate de Ministerul Economiei vin pe fondul nemulțumirilor exprimate de mediul de afaceri și de cetățeni, care reclamă de ani de zile dificultăți în utilizarea semnăturii electronice și lipsa unei abordări unitare la nivelul administrației publice.