SAFE: patru generali pun sub semnul întrebării strategia de apărare a României

Programul european SAFE, prin care România ar putea accesa aproximativ 16,7 miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei, a intrat în centrul unei dezbateri aprinse. În timp ce autoritățile prezintă mecanismul drept o șansă istorică de modernizare militară, patru generali în rezervă avertizează că modul în care sunt gândite investițiile ridică semne serioase de întrebare.

Analizele lor, unele dintre ele extrem de critice, conturează o imagine complexă: de la riscul unor achiziții depășite și lipsa de transparență, până la potențiale beneficii economice și tehnologice pe termen lung.

„O abordare clasică, care pare depășită”

Generalul Mircea Mîndrescu atrage atenția că problema nu este doar finanțarea, ci direcția strategică în care se îndreaptă Armata României.

Agricultura României, în fața unui test major: reguli mai dure de la Uniunea Europeană pot schimba radical producția și exporturile

19:14

Amenințare comercială majoră: Donald Trump vrea tarife de 25% pentru mașinile europene

17:11

„Ceea ce știm este că ne împrumutăm 17 miliarde de euro (…) pentru a ne întări capacitatea de apărare”, afirmă acesta, subliniind că deciziile de înzestrare trebuie analizate dincolo de criteriile financiare.

El insistă că astfel de decizii trebuie să fie rezultatul unui echilibru între factori politici, militari, tehnici și sociali. În opinia sa, alegerea furnizorilor și a echipamentelor poate influența relațiile geopolitice pe termen lung, dar și capacitatea reală de apărare.

„Dacă ne uităm la mănunchiul de programe (…) detectăm o abordare clasică, care pare a începe a fi depășită”, avertizează generalul, făcând trimitere la lecțiile recente din conflicte precum cel din Ucraina.

El subliniază că războaiele moderne au demonstrat importanța adaptabilității și a strategiilor asimetrice, nu doar a superiorității tehnologice convenționale.

Analiză pe puncte: echipamente utile și vulnerabilități majore

Generalul Cristian Barbu oferă o evaluare detaliată a principalelor programe incluse în SAFE, identificând atât elemente pozitive, cât și probleme serioase.

Printre criticile sale se numără lipsa protecției anti-dronă pentru unele blindate, utilitatea limitată a unor nave de patrulare și incertitudinile legate de eficiența unor platforme aeriene.

„SLN Strike-Missile – singurul punct absolut util, dar cantitativ subevaluat”, notează acesta, sugerând că unele investiții nu sunt dimensionate corect. De asemenea, el atrage atenția că anumite echipamente ar putea fi deja depășite din punct de vedere tactic, în contextul evoluțiilor rapide ale tehnologiei militare.

„Lipsa de transparență creează suspiciuni”

Unul dintre cele mai dure semnale de alarmă vine de la generalul Virgil Bălăceanu, care critică modul în care sunt luate deciziile.

„Lipsa de transparență în toate etapele duce acum la un val masiv de contestații”, afirmă acesta, sugerând că procesul nu a fost suficient de deschis pentru industrie și opinia publică. El ridică întrebări legate de selecția furnizorilor, de implicarea companiilor românești și de concentrarea contractelor către un număr limitat de actori internaționali.

„Fără doar și poate trebuia exclusă varianta de monopol a majorității contractelor către Rheinmetall”, spune generalul, atrăgând atenția asupra riscurilor unei dependențe industriale excesive.

„… coroborat cu găsirea unor soluții de costuri mai mici și de comunalitate a echipamentelor, respectandu-se per ansamblu procentul de producție în UE, soluția de MLI Redback ar fi fost salutară, prin asocierea cu producția de obuziere autopropulsate K 9, tot sud-coreene , cu obligativitatea unor investiții/ vezi șantierul naval Mangalia cu Rheinmetall, producție integrată la Uzinele Mecanice Moreni și Mizil!  Mai ales că la Moreni, un producător român dezvolta o platformă blindată multifuncțională VLAH!

Sigur, ar fi putut putut avea de lucru și Auto Mecanica Mediaș, dincolo de Cobra cu Otokar/ Turcia, cu o profilare pe mentenanță, modernizare sisteme AA – vezi Gepard, Skynex, Skyranger – dar și muniție de 30/ 35 mm. Ținând seama de cantitatea mare de muniție AA ce trebuie produsă până în 2030, apx 500.000 de lovituri și nevoile externe și la alte uzine de produse speciale, precum Dragomirești, Plopeni șamd.,” arată generalul Bălăceanu.

În același timp, el semnalează absența producătorilor români din domenii esențiale, precum dezvoltarea dronelor, într-un moment în care aceste tehnologii domină câmpul de luptă.

Un „balon de oxigen”, dar nu soluția completă

Spre deosebire de colegii săi, generalul Marius Crăciun are o poziție mai echilibrată, recunoscând atât avantajele, cât și limitele programului.

„Împrumuturile (…) sunt un balon de oxigen”, afirmă acesta, subliniind condițiile financiare avantajoase comparativ cu cele de pe piață. El evidențiază faptul că fondurile europene vor fi monitorizate strict, ceea ce ar putea reduce riscurile de corupție. Totodată, consideră că programul poate contribui la relansarea industriei de apărare și la crearea de locuri de muncă.

Cu toate acestea, avertizează că „SAFE este util, dar nu rezolvă toate problemele”. Printre limitele identificate se numără lipsa unui program dedicat dronelor, insuficiența investițiilor navale și dependența de furnizori externi pentru tehnologie avansată.

„ Din păcate, achizițiile pentru Forțele Navale sunt mult sub nevoi, având în vedere urgența unor capabilități de luptă navală și sub apă pentru protejarea infrastructurii exploatarilor de hidrocarburi din Marea Neagră, din apele teritoriale și Zona Economica Exclusivă! Cele două vedete pentru scafandrii și cele două nave de patrulare OPV care se vor construi la Șantierul Naval din Mangalia, cu 920 mil. Euro sunt binevenite, dar nu acoperă toate nevoile!

De departe bulgarii ne-au bătut la achiziții de nave, pentru că lucrează de mult timp cu Germania!

În loc de corvete, (oricum lecțiile dure ale ucrainienilor, care au scufundat o mare parte din flota rusă din Marea Neagră ne învață că epoca navelor mari și medii s-a ca dus!) am putea declanșa un program de construcții de minisubmarine (avem o firmă la Timișoara care confecționează chila!) vedete rapide și drone navale, de suprafață și submarine, echipate cu toți senzorii necesari și nu în ultimul rând, senzori și mijloace de luptă sub apă.

Dunărea și Delta sunt neglijate, flota pe care o avem este învechită, fără senzorii nesesari și mijloace de combatere a dronelor

Fondurile pentru infrastructură ar trebui folosite și pentru achiziția sau închirierea unor nave de dragaj și spărgător de gheață, care să asigure navigabilitatea pe Dunăre tot timpul anului!”, a transmis Crăciun.

Generalul subliniază și un aspect esențial: achiziția de echipamente moderne nu garantează automat transferul de tehnologie sau dezvoltarea capacităților interne.