România în categoria „junk”? Ce s-ar întâmpla cu economia și de ce pericolul este considerat foarte mare

România s-ar putea confrunta cu una dintre cele mai dificile situații economice din ultimii ani dacă agențiile internaționale de rating ar decide să coboare calificativul țării în categoria „junk”, adică nerecomandată investițiilor. Un astfel de scenariu ar avea efecte directe asupra costurilor de finanțare, cursului valutar și economiei reale.

Avertismentul vine în contextul în care S&P Global Ratings menține România la ultima treaptă recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă. Aceasta înseamnă că o deteriorare a situației fiscale sau politice ar putea conduce la retrogradare.

Adrian Codîrlașu: „Riscul este foarte mare”

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a avertizat într-o intervenție la Euronews România că trecerea în categoria „junk” ar putea declanșa o criză financiară severă și ar accentua recesiunea.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

„Am mai avut România în categoria junk în 2008 și acela a fost începutul crizei financiare din România. A fost retrogradată atunci tot de S&P”, a explicat analistul. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar transmite un semnal negativ investitorilor internaționali și ar face împrumuturile statului mult mai costisitoare.

Cele trei scenarii care pot duce la retrogradare

Conform analizei S&P, România poate ajunge în categoria speculativă în trei situații majore:

• eșecul continuării reformelor și al reducerii deficitului bugetar;
• incapacitatea de a atrage fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență;
• agravarea contextului internațional, inclusiv o nouă criză energetică generată de tensiunile din Iran și Orientul Mijlociu.

Aceste riscuri ar putea afecta creșterea economică, stabilitatea fiscală și echilibrul extern al României.

Instabilitatea politică, principalul pericol intern

Adrian Codîrlașu consideră că cel mai mare risc este reprezentat de eventualitatea unui nou guvern care ar renunța la disciplina bugetară și ar majora cheltuielile publice.

„Situația actuală e chiar mai bună pentru că avem un buget care presupune anumite cheltuieli destul de strânse”, a declarat el.

În opinia sa, pericolul real apare dacă viitorul executiv relaxează controlul asupra cheltuielilor și permite reapariția unui deficit bugetar mai mare.

Ce înseamnă pentru populație și companii

O retrogradare la „junk” ar putea determina creșterea dobânzilor la care statul și companiile se împrumută, presiuni suplimentare asupra cursului leu-euro și costuri mai ridicate pentru credite.

În plus, investitorii străini ar putea deveni mai prudenți, ceea ce ar reduce fluxurile de capital și ar afecta perspectivele de dezvoltare ale economiei.