Prima pagină » România extrage tot mai puțin petrol. Producția de țiței s-a redus puternic în primul trimestru din 2026

România extrage tot mai puțin petrol. Producția de țiței s-a redus puternic în primul trimestru din 2026

România extrage tot mai puțin petrol. Producția de țiței s-a redus puternic în primul trimestru din 2026
Foto: Freepik

România a început anul 2026 cu un nou recul al producției interne de țiței, în contextul în care zăcămintele mature continuă să se epuizeze, iar dependența de importuri rămâne ridicată. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în primele trei luni ale anului, producția de petrol a scăzut cu 8,3% față de aceeași perioadă din 2025.

În paralel, importurile de țiței au înregistrat și ele un declin semnificativ, de peste 30%, însă specialiștii estimează că pe termen mediu România va avea nevoie de cantități tot mai mari de petrol din exterior.

Producția internă a coborât sub 580.000 tep

Potrivit INS, România a produs în trimestrul I din 2026 aproximativ 579.400 de tone echivalent petrol (tep), cu 52.300 tep mai puțin decât în perioada ianuarie-martie 2025.

Scăderea reflectă tendința de diminuare a producției din zăcămintele mature, exploatate de zeci de ani. În lipsa unor descoperiri majore sau a unor investiții care să compenseze declinul natural al rezervelor, producția internă continuă să se reducă de la an la an.

Importurile s-au redus cu peste 694.000 tep

În aceeași perioadă, importurile de țiței au depășit 1,576 milioane tep, în scădere cu 30,6% față de primul trimestru din 2025. Asta înseamnă un minus de aproximativ 694.200 tep.

Deși această evoluție poate sugera o diminuare temporară a consumului sau ajustări în stocuri, perspectivele oficiale indică o tendință opusă pentru următorii ani.

Prognoza oficială: mai puțin petrol extras, mai mult petrol importat

Conform celei mai recente prognoze publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței a României va continua să scadă până în 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%.

Pentru întregul an 2026, CNSP estimează o producție de 2,68 milioane tep, cu 2,2% sub nivelul din 2025. În 2027, cantitatea extrasă este prognozată la 2,63 milioane tep, ceea ce ar însemna o nouă reducere de 1,9%.

Potrivit instituției, principalul motiv îl reprezintă declinul natural al zăcămintelor și menținerea actualelor capacități de producție, fără extinderi majore.

România va depinde tot mai mult de importuri

În contrast cu scăderea producției interne, importurile de țiței sunt așteptate să crească în următorii ani. CNSP estimează că România va importa 7,52 milioane tep în 2026, în creștere cu 7,4%, iar în 2027 importurile ar putea avansa cu încă 7,8%.

Această evoluție confirmă faptul că România va depinde tot mai mult de piețele externe pentru a-și acoperi necesarul de petrol

Alte articole importante
BVB a încheiat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, toți indicii bursieri înregistrând scăderi la finalul zilei de vineri
Piață de Capital - Fonduri
BVB a încheiat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, toți indicii bursieri înregistrând scăderi la finalul zilei de vineri
Valoarea totală a tranzacțiilor la BVB s-a ridicat vineri la 66,37 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 12,4 milioane de euro, din această sumă 46,85 milioane de lei, respectiv 8,76 milioane de euro, reprezentând operațiuni cu acțiuni. Evoluția pieței a fost marcată de deprecierea principalilor indici, inclusiv a BET, indicatorul de referință pentru cele mai […]
Atacurile cibernetice se intensifică după descoperirea unor vulnerabilități PHP. Companiile și guvernele se grăbesc să își protejeze sistemele
Tehnologie
Atacurile cibernetice se intensifică după descoperirea unor vulnerabilități PHP. Companiile și guvernele se grăbesc să își protejeze sistemele
Companiile și instituțiile publice din întreaga lume au accelerat implementarea măsurilor de securitate după descoperirea unor vulnerabilități critice în PHP, un limbaj de programare utilizat pe scară largă pentru dezvoltarea site-urilor și a aplicațiilor web. În paralel, furnizorii de servicii cloud au raportat o creștere rapidă a tentativelor de exploatare a acestor defecte, numărul lor […]
România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, confirmă Eurostat. Consolidarea fiscală trebuie să continue
Macroeconomie
România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, confirmă Eurostat. Consolidarea fiscală trebuie să continue
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din produsul intern brut (PIB), față de 9,2% din PIB în 2024, potrivit datelor definitive validate de Eurostat și prezentate de Ministerul Finanțelor. Reducerea de 1,4 puncte procentuale reprezintă una dintre cele mai importante ajustări înregistrate la nivelul Uniunii Europene, într-un context în care […]
Bursa de Valori București a încheiat ședința în scădere. Indicele BET s-a depreciat cu 0,76%
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a încheiat ședința în scădere. Indicele BET s-a depreciat cu 0,76%
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de joi pe teritoriu negativ, majoritatea indicilor principali înregistrând scăderi. Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a coborât cu 0,76%, până la 35.018 puncte, în timp ce BET-BK, reper utilizat pentru evaluarea performanței fondurilor de investiții în acțiuni, a […]
Bursa de Valori București a crescut cu 235% în cinci ani, cea mai mare performanță din Europa Centrală și de Est
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a crescut cu 235% în cinci ani, cea mai mare performanță din Europa Centrală și de Est
Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat o apreciere de 235% în ultimii cinci ani, obținând cea mai mare creștere dintre piețele de capital din Europa Centrală și de Est. În paralel, interesul românilor pentru investiții financiare s-a intensificat, numărul conturilor de investiții ajungând la 325.000 la jumătatea anului 2026, comparativ cu numai 53.000 în […]
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Economie mondială
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Uniunea Europeană își propune să își consolideze poziția strategică în Arctica, pe fondul accelerării schimbărilor climatice și al intensificării competiției internaționale pentru accesul la noi rute comerciale și la resurse naturale. Regiunea, considerată mult timp în primul rând o prioritate de mediu, capătă o importanță tot mai mare pentru securitatea europeană, transportul maritim și aprovizionarea […]