Nigeria: vile de milioane de dolari se ridică din haosul economic

Explozia imobiliară din Lagos și Abuja schimbă modul în care se vede linia orizontului în orașele din Nigeria, dar ridică suspiciuni serioase cu privire la sursa banilor și adâncește și mai mult inegalitatea socială. Nigeria este una dintre cele mai corupte țări din lume: 44% dintre utilizatorii serviciilor publice au plătit mită în ultimul an, arată Transparency International. Oficialii țării sunt, cei mai mulți, implicați în scandaluri și procese de corupție. În acest context complicat, sectorul imobiliar nigerian a devenit una dintre principalele ramuri economice ale țării, depășind chiar și anumite sectoare-vedetă, cum ar fi petrolul și gazele. 

Turnuri de sticlă peste o criză locativă

În enclavele exclusiviste din Lagos, bungalourile coloniale dispar, lăsând loc unor turnuri de sticlă zvelte. În Abuja, vilele și penthouse-urile se înalță peste capitală. Aceste locuințe de milioane de dolari schimbă peisajul urban, dar trezesc vigilența autorităților. Țara se confruntă cu un deficit sever de locuințe și cu o criză socială adâncă, scrie Bloomberg.

Dezvoltatorii se grăbesc să profite de cererea nigerienilor din diaspora, atrași de slăbiciunea monedei locale, naira. Și localnicii înstăriți investesc, în special pentru a-și proteja averea. Aproximativ 135 de case depășesc deja un milion de dolari, iar alte 1.400 urmează să răsară până în 2029, potrivit Estate Intel. Odată cu vilele, apar hoteluri, restaurante și școli internaționale. Sectorul imobiliar urcă între primele trei ramuri economice ale țării.

De ce conspirația despre controlul climatic e mai greu de demontat

19:52

De ce unii oameni văd în AI viitorul, iar alții o consideră un pericol

19:01

ANALIZĂ

Contrastele sunt dramatice, comentează sursa citată. Nigeria are un deficit locativ estimat la peste 20 de milioane de unități. În același timp, aproape o treime din populația de 230 de milioane de oameni a țării trăiește cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi. Chiar și cei cu bani se confruntă cu lipsa infrastructurii. Energia electrică vine, de regulă, din generatoare private, iar apa – din puțuri forate la domiciliu.

Banii murdari ies la suprafață

Agențiile anticorupție văd mai ales fața întunecată a acestui boom imobiliar. Comisia pentru Crime Economice și Financiare (EFCC) a confiscat peste 750 de duplexuri și apartamente, legate de fostul guvernator al Băncii Centrale, Godwin Emefiele, acuzat de fraudă și corupție. Este cea mai mare recuperare de proprietăți de la înființarea EFCC, în 2002. Dar cazul nu e izolat.

Fosta ministră a petrolului, Diezani Alison-Madueke, este inculpată pentru spălare de bani. Alți oficiali, printre care un fost guvernator de stat și un contabil general, sunt acuzați că au deturnat fonduri publice pentru achiziția de imobile. Cei vizați neagă acuzațiile și contestă dosarele în instanță. „Imobiliarele sunt un teren fertil pentru mișcarea banilor iliciți și pentru ascunderea averilor nejustificate”, a declarat purtătorul de cuvânt al EFCC, Dele Oyewale.

Regulile mai stricte din SUA și Europa îngreunează ascunderea banilor în aceste regiuni, ceea ce împinge elitele nigeriene să investească acasă. Oficialii din Unitatea de Informații Financiare (NFIU) spun că politicienii folosesc firme-paravan sau cetățeni străini pentru a cumpăra proprietăți. Protejați de anonimat, acești oameni transferă capitalul murdar în piața locală.

Când lipsa controlului devine strategie

Slaba supraveghere agravează fenomenul. „Cum nu există implicare guvernamentală reală sau finanțare accesibilă, oamenii au devenit extrem de creativi”, explică Kester Ifeadi, director la Contemporary Group. Nigeria se numără printre cele mai corupte țări din lume: 44% dintre utilizatorii serviciilor publice au plătit mită în ultimul an, arată Transparency International.

În acest context, EFCC a lansat în august o anchetă amplă în sectorul imobiliar. Scopul este identificarea proprietarilor reali și a sursei fondurilor. Cazurile de neconformare cu legislația împotriva spălării banilor și de finanțare a terorismului sunt tratate cu măsuri corective, potrivit NFIU. Autoritățile promit o curățare lentă, dar vizibilă, a sectorului.

O economie mutată în beton și valută

După revizuirea PIB-ului, în luna iulie, ponderea imobiliarelor în economia nigeriană s-a triplat, depășind chiar sectoare importante, cum ar fi petrolul și gazele. „Expansiunea reflectă o fugă spre active tangibile, pentru protejarea averii”, spune economista Yvonne Mhango, de la Bloomberg Economics Africa. Devalorizarea rapidă a monedei, a nairei, a împins populația cu bani spre proprietăți. Inflația galopantă a avut același efect.

Paradoxal, creșterea are loc în timp ce numărul milionarilor nigerieni scade. În ultimul deceniu, categoria a pierdut 47%, ajungând la circa 7.200 de persoane, potrivit New World Wealth. Naira s-a prăbușit la jumătate din valoare după liberalizarea cursului, în 2023. Devalorizarea a stimulat totuși remitențele din diaspora, care au urcat cu 8,9%, la 20,9 miliarde de dolari – în 2024.

Eliminarea Nigeriei de pe lista de supraveghere a spălării banilor de către FATF ar putea atrage mai multe fonduri. Ideea de a trimite bani devine mai ieftină și mai sigură, consolidând piața internă. Dar persistă vulnerabilități: tranzacțiile imobiliare se fac aproape exclusiv în numerar, iar ipotecile reprezintă sub 1% din PIB. Guvernul propune un fond ipotecar de 1.000 de miliarde de naira pentru a stimula creditarea.

Vilele care definesc noul statut

În Lagos, locuințele ultra-luxoase costă între 2,2 și 9 miliarde de naira, echivalentul a 1,5–6 milioane de dolari. În Abuja, prețurile se stabilizează în jur de 5 miliarde. Datele publice sunt limitate, iar evaluările exacte rămân incerte. Randamentele la închiriere variază între 4% și 7%, deci sunt comparabile cu piețele din Los Angeles sau Dubai.

Profiturile atrag antreprenori și o nouă generație de cumpărători, scrie sursa citată. Mulți tineri profesioniști din tehnologie și administrație investesc în locuințe de milioane. În Lagos, cumpărătorii se îndepărtează de Banana Island, preferând zonele emergente, precum Ikoyi. „Majoritatea au între 35 și 40 de ani”, spune Ifeadi. „Sunt antreprenori IT, care cumpără pentru locuit și ca investiție”.

Dezvoltatorii se adaptează la noua cerere. Companii precum Arkland Properties introduc planuri de plată flexibile pentru angajații cu salarii stabile. Clienții plătesc un avans în timpul construcției și restul până la finalizare, explică Edith Otegbeye. Modelul le permite să-și planifice mai bine finanțele și să intre în segmentul premium.

Totuși, unii analiști avertizează asupra riscului de supraproducție. Cererea scade sub presiunea inflației și a volatilității valutare. Însă șantierele continuă, alimentate de banii din diaspora. „Devalorizarea atrage tot mai multe fonduri externe”, spune Afeez Dosunmu, CEO al Haod Heights. „Nigerienii din străinătate caută unde să-și lege capitalul, iar acum investesc acasă”, mai spune sursa citată.