Noi date confirmă tendințele: inteligența artificială înlocuiește munca umană. Specialiștii în IT sunt primii afectați

CEO-ul Shopify le transmitea managerilor săi, luna trecută, o nouă regulă de aur: înainte să se gândească la angajări sau să ceară suplimentarea echipei, trebuie să demonstreze că inteligența artificială nu poate face munca vizată la fel de bine ca un om. Câteva săptămâni mai târziu, CEO-ul Duolingo a făcut un anunț similar, dar a mers și mai departe: compania a anunțat că îi va elimina treptat pe colaboratorii externi și îi va înlocui cu AI. Aceste decizii confirmă o temă care revine tot mai des în conversațiile angajatorilor și ale salariaților deopotrivă: se fac mai puține angajări decât înainte, iar principala cauză a acestei tendințe o preprezintă proliferarea soluțiilor mai ieftine, bazate pe inteligență artificială.

Zanele Munyikwa, economist la Revelio Labs, a analizat anunțurile de angajare online, identificând sarcinile care pot fi îndeplinite sau sprijinite de AI. Rezultatul: în ultimii trei ani, ponderea acestor sarcini a scăzut cu 19%. Concluzia sa este surprinzătoare: această scădere s-a produs în mare parte pentru că firmele angajează mai puțin în roluri pe care AI le poate prelua, transmite Business Insider.

Inteligența artificială înlocuiește munca umană

Pentru a-și continua acest studiu, Munyikwa a împărțit ocupațiile în trei categorii: cu expunere mare la AI, cu expunere medie și cu expunere scăzută. De la lansarea ChatGPT, în 2022, s-a înregistrat o scădere a posturilor disponibile pentru toate categoriile și nivelurile profesionale, dar cel mai abrupt declin a fost în rolurile cu expunere mare la AI (–31%), comparativ cu cele cu expunere redusă (–25%). Cu alte cuvinte, locurile de muncă pe care AI le poate prelua dispar din anunțurile de angajare mai repede decât cele pe care inteligența artificială nu le poate face.

Euforie pe Wall Street de Crăciun: „Santa Claus rally” abia începe. Piețele ating maxime istorice, S&P 500 bifează un nou record în Ajun

18:46

ANALIZĂ

Europa în 2026: harta salariilor se redesenează, cu Estul în avantaj și România pe minus

18:06

Evoluția angajărilor din noiembrie 2022 până în prezent, în funcție de expunerea la AI:

• Locuri cu expunere mare: –31%

• Locuri cu expunere redusă: –25%

Datele sunt bazate pe media ponderii sarcinilor care pot fi realizate sau augmentate de AI (Sursa: Revelio Labs)

Ce joburi sunt cele mai expuse AI?

Rolurile tehnice sunt în prima linie a domeniilor puse în pericol: administratori de baze de date, specialiști IT, experți în securitate informațională, auditori și ingineri de date. La polul opus, cele mai puțin expuse sunt posturile care presupun interacțiune fizică sau gestionare directă: manageri de restaurant, muncitori, șefi de echipă, traineri corporativi și mecanici.

Aceasta nu este prima analiză care indică efectele timpurii ale AI asupra pieței muncii. În 2023, cercetători de la Universitățile din Washington și New York au identificat o categorie profesională vulnerabilă: freelancerii din domeniile redactării de text. După lansarea ChatGPT, numărul joburilor din această zonă a scăzut cu 2% pe platforma Upwork, iar veniturile lor lunare au scăzut cu 5,2%. „Pe termen scurt”, explică cercetătorii, „AI-ul generativ reduce cererea globală pentru lucrătorii din cunoaștere, indiferent de domeniu”.

Foto: Shutterstock

Ar putea AI să facă munca ta?

Joburile cu cea mai mare expunere la expansiunea AI (pondere sarcini automatizabile) sunt, potrivit sursei citate:

• Administrator baze de date – 69,0%

• Specialist IT – 62,4%

• Securitate informațională – 61,8%

• Auditor – 60,7%

• Inginer de date – 59,4%

Joburi cu cea mai mică expunere la AI:

• Manager de restaurant – 15,6%

• Lucrător (crew member) – 17,1%

• Șef de echipă (foreman) – 18,9%

• Trainer corporativ – 19,5%

• Mecanic – 20,1%
  Sursa: Revelio Labs

Munyikwa este prudentă când vine vorba de interpretarea acestor date. Nu este clar dacă AI, în forma actuală, poate cu adevărat să îndeplinească toată munca de birou pe care angajatorii își imaginează acum că o poate prelua. Este posibil ca liderii din anumite companii, precum Shopify sau Duolingo, să descopere, într-o zi, că reducerea angajărilor în aceste roluri a fost o mare greșeală. Impactul asupra calității muncii, creativității și, în final, asupra profitului ar putea fi semnificativ. Răspunsul la această întrebare va determina dacă acest „îngheț” al angajărilor în era AI va deveni o tendință durabilă.

Foto: Shutterstock

Unele companii deja regretă aceste decizii

Unele companii par deja să revină asupra entuziasmului lor inițial în fața versatilității AI. Anul trecut, Klarna, companie fintech suedeză, se lăuda că investițiile în AI i-au permis să blocheze complet angajările. Un asistent AI, spuneau reprezentanții firmei, înlocuia cam 700 de angajați full-time. Recent, Klarna a început să angajeze din nou personal uman, recunoscând că tăierile bazate pe AI au dus la „scăderea calității”.

„Este esențial să-i arătăm clientului că întotdeauna va exista un om în ecuație”, a declarat CEO-ul Sebastian Siemiatkowski pentru Bloomberg. „Investiția în calitatea suportului uman este direcția viitorului pentru noi”.

Vor urma și alți CEO-i exemplul lui Siemiatkowski? Cei mai mulți nu pariază pe asta. În industria tech, directorii executivi par animați de un zel aproape religios în a reduce numărul angajaților — acei oameni care prezintă nenumărate neajunsuri, adică se plâng, se demotivează și au nevoie de pauze. Spre deosebire de AI. În același timp, instrumentele AI se îmbunătățesc cu o viteză uimitoare, permițând firmelor să renunțe și mai ușor la oameni.

Chiar și Siemiatkowski afirmă că intenționează să reducă personalul cu încă 500 de angajați în următorul an, prin plecări naturale. Iar când tehnologia va fi suficient de avansată, spune el, va putea accelera și mai mult acest proces. Întrebat când va veni acel moment, a răspuns: „Cred că este foarte probabil în următoarele 12 luni.”