Prima pagină » Criminalitatea cibernetică a provocat pagube globale de 14 trilioane $

Criminalitatea cibernetică a provocat pagube globale de 14 trilioane $

Criminalitatea cibernetică a provocat pagube globale de 14 trilioane $
Foto: Freepik

Criminalitatea cibernetică a devenit o amenințare majoră pentru economia globală, provocând pierderi estimate la 14 trilioane de dolari.

Atacurile digitale vizează atât companii, cât și instituții guvernamentale, generând daune uriașe și riscuri crescute pentru securitatea informațiilor.

Cum afectează criminalitatea cibernetică afacerile și guvernele din întreaga lume

Atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate și automatizate, alimentate fiind de revoluția inteligenței artificiale. Criminalitatea cibernetică provoacă pagube colosale întreprinderilor la nivel mondial. Avertismentul a fost lansat de reasigurătorul Munich Re într-un studiu publicat miercuri, relatează publicația franceză LeFigaro, care citează AFP.

„Dacă criminalitatea cibernetică ar fi o țară, ar fi a treia cea mai mare economie a lumii”, după Statele Unite și China.

Atacurile cibernetice a generat pierderi globale estimate la 14 trilioane de dolari în primele trei luni din 2026, conform datelor Statista, preluate de Munich Re.

În fața unei amenințări tot mai organizate, „automatizarea joacă de-acum un rol central”, a declarat pentru sursa citată Martin Kreuzer, responsabil cu riscurile cibernetice la Munich Re.

Ce arme folosesc infractorii cibernetici

Kreuzer spune că atacatorii folosesc AI-ul pentru a-și face atacurile „mai eficiente și mai bine țintite”. Ei folosesc sisteme capabile „să acționeze autonom, să ia decizii și să ocolească mecanismele de apărare”.

Este vorba despre e-mailuri de phishing extrem de personalizate, programe mallware generate automat, deepfake-uri, clone vocale și identități sintetice credibile.

Cele mai frecvente atacuri rămân ransomware-urile, cu care hackerii blochează sisteme și cer recompense pentru deblocarea lor. Numărul acestora a crescut cu 50% în 2025, iar trendul continuă și în acest an, în ciuda arestării unor hackeri importanți, arată studiul.

Microîntreprinderile și IMM-urile, principalele ținte ale atacurilor

Atacurile coordonate prin rețele de calculatoare piratate, care au ca scop saturarea rețelelor, s-au dublat în 2025 și se „democratizează” prin servicii de închiriere disponibile pe piață.

Infractorii cibernetici urmăresc „să-și atingă obiectivele cât mai rapid posibil și cu un câștig maxim”, conform lui Martin Kreuzer. La un nivel avansat, ei colaborează cu statele, mascând originea atacurilor și accelerând operațiunile la scară globală.

„Observăm aici o evoluție a instrumentelor și a metodelor, până la războiul hibrid, motivat de mize geopolitice”, când „dezinformarea este tot mai folosită ca armă”, a mai spus expertul Munich Re.

Deși atenția publicului se concentrează asupra marilor companii, „majoritatea incidentelor și pierderilor cibernetice afectează microîntreprinderile și IMM-urile”, arată studiul. Comparativ cu riscurile dezastrelor naturale – pentru care se preconizează că aproape jumătate din pagube erau asigurate în 2025 – „nivelul de acoperire pentru riscurile cibernetice rămâne în mare parte insuficiente.

„Ele reprezintă doar o fracțiune din această sumă”, a conchis Martin Kreuzer.

Alte articole importante
România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare
România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare
Cheltuielile României pentru activităţile de cercetare-dezvoltare au depăşit 10 miliarde de lei în 2025, însă raportate la dimensiunea economiei, investiţiile au reprezentat doar 0,52% din Produsul Intern Brut. Cea mai mare parte a finanţării a provenit din mediul privat, care a asigurat aproape 65% din totalul fondurilor, în timp ce contribuţia sectorului public a reprezentat […]
Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Intrarea în insolvenţă a Societăţii de Transport Bucureşti (STB) evidenţiază limitele unui model de finanţare în care preţul biletelor a rămas mult timp la un nivel redus, în timp ce cheltuielile de funcţionare au crescut constant, iar diferenţele au fost acoperite prin subvenţii de la bugetul Capitalei. Potrivit unei analize realizate de think-tank-ul economic Frames, […]
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a consemnat o evoluţie pozitivă în şedinţa de luni, 16 noiembrie 2026, principalii indici ai pieţei de capital încheind ziua în teritoriu pozitiv. Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă a ajuns la 1,54 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 288,7 milioane de euro, însă cea mai mare parte a […]
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
Piață de Capital - Fonduri
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, printr-o contribuție mai consistentă a investițiilor și printr-un acces mai larg al companiilor la finanțare, consideră Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Piețele financiare nebancare pot deveni o sursă importantă de capital pentru economia reală, prin mobilizarea economiilor populației și direcționarea lor […]
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Macroeconomie
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată depusă de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând să acorde 2,67 miliarde de euro din totalul de 2,84 miliarde de euro solicitat de țara noastră. Evaluarea a confirmat îndeplinirea satisfăcătoare a majorității jaloanelor și țintelor, însă pentru câteva dintre acestea procedura […]
Mugur Isărescu critică politicile economice din ultimii ani: „Sub cuvântul reformă și modele noi, am văzut o sumă de năzbâtii economice”
Macroeconomie
Mugur Isărescu critică politicile economice din ultimii ani: „Sub cuvântul reformă și modele noi, am văzut o sumă de năzbâtii economice”
Guvernatorul BNR consideră că principala dezamăgire după două decenii de apartenență a României la Uniunea Europeană este incapacitatea autorităților de a învăța din greșelile politicilor economice prociclice. Isărescu avertizează că stimularea economiei în perioadele de creștere poate alimenta dezechilibre și face mai dificilă ieșirea dintr-o situație de stagflație. Aderarea României la Uniunea Europeană a fost […]