Criminalitatea cibernetică a provocat pagube globale de 14 trilioane $

Criminalitatea cibernetică a devenit o amenințare majoră pentru economia globală, provocând pierderi estimate la 14 trilioane de dolari.

Atacurile digitale vizează atât companii, cât și instituții guvernamentale, generând daune uriașe și riscuri crescute pentru securitatea informațiilor.

Cum afectează criminalitatea cibernetică afacerile și guvernele din întreaga lume

Atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate și automatizate, alimentate fiind de revoluția inteligenței artificiale. Criminalitatea cibernetică provoacă pagube colosale întreprinderilor la nivel mondial. Avertismentul a fost lansat de reasigurătorul Munich Re într-un studiu publicat miercuri, relatează publicația franceză LeFigaro, care citează AFP.

Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET

11:23

România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro

10:16

„Dacă criminalitatea cibernetică ar fi o țară, ar fi a treia cea mai mare economie a lumii”, după Statele Unite și China.

Atacurile cibernetice a generat pierderi globale estimate la 14 trilioane de dolari în primele trei luni din 2026, conform datelor Statista, preluate de Munich Re.

În fața unei amenințări tot mai organizate, „automatizarea joacă de-acum un rol central”, a declarat pentru sursa citată Martin Kreuzer, responsabil cu riscurile cibernetice la Munich Re.

Ce arme folosesc infractorii cibernetici

Kreuzer spune că atacatorii folosesc AI-ul pentru a-și face atacurile „mai eficiente și mai bine țintite”. Ei folosesc sisteme capabile „să acționeze autonom, să ia decizii și să ocolească mecanismele de apărare”.

Este vorba despre e-mailuri de phishing extrem de personalizate, programe mallware generate automat, deepfake-uri, clone vocale și identități sintetice credibile.

Cele mai frecvente atacuri rămân ransomware-urile, cu care hackerii blochează sisteme și cer recompense pentru deblocarea lor. Numărul acestora a crescut cu 50% în 2025, iar trendul continuă și în acest an, în ciuda arestării unor hackeri importanți, arată studiul.

Microîntreprinderile și IMM-urile, principalele ținte ale atacurilor

Atacurile coordonate prin rețele de calculatoare piratate, care au ca scop saturarea rețelelor, s-au dublat în 2025 și se „democratizează” prin servicii de închiriere disponibile pe piață.

Infractorii cibernetici urmăresc „să-și atingă obiectivele cât mai rapid posibil și cu un câștig maxim”, conform lui Martin Kreuzer. La un nivel avansat, ei colaborează cu statele, mascând originea atacurilor și accelerând operațiunile la scară globală.

„Observăm aici o evoluție a instrumentelor și a metodelor, până la războiul hibrid, motivat de mize geopolitice”, când „dezinformarea este tot mai folosită ca armă”, a mai spus expertul Munich Re.

Deși atenția publicului se concentrează asupra marilor companii, „majoritatea incidentelor și pierderilor cibernetice afectează microîntreprinderile și IMM-urile”, arată studiul. Comparativ cu riscurile dezastrelor naturale – pentru care se preconizează că aproape jumătate din pagube erau asigurate în 2025 – „nivelul de acoperire pentru riscurile cibernetice rămâne în mare parte insuficiente.

„Ele reprezintă doar o fracțiune din această sumă”, a conchis Martin Kreuzer.