Prima pagină » Europa cu mai multe viteze prinde contur: de la „nivelul de platină” la „masa copiilor”, noua arhitectură a UE

Europa cu mai multe viteze prinde contur: de la „nivelul de platină” la „masa copiilor”, noua arhitectură a UE

Europa cu mai multe viteze prinde contur: de la „nivelul de platină” la „masa copiilor”, noua arhitectură a UE
sursă foto: WMO

Ideea unei Uniuni Europene care avansează „la aceeași viteză” pare tot mai greu de susținut. În culisele Bruxelles-ului, conceptul unei Europe cu mai multe viteze, în care statele membre participă diferit la proiectele comune, câștigă teren. Tot mai multe capitale par dispuse să accepte că integrarea uniformă este mai degrabă o aspirație decât o realitate.

În ultimele săptămâni, lideri europeni reuniți într-o retragere informală în Belgia au discutat deschis despre posibilitatea ca anumite reforme strategice să fie asumate de grupuri restrânse de state. Mesajul a fost formulat explicit de președinta Ursula von der Leyen, care a declarat că, de multe ori, Uniunea avansează „cu viteza celor mai lenți”, iar mecanismul de „cooperare consolidată” poate oferi o alternativă. În limbaj instituțional, cooperarea consolidată permite unui grup de cel puțin nouă state membre să aprofundeze integrarea într-un domeniu specific, fără a aștepta consensul tuturor celor 27. În practică, aceasta ar putea însemna o UE structurată pe niveluri de integrare, cu cercuri concentrice de influență și beneficii.

Grupuri selective și cluburi informale: noua realitate politică

Semnele fragmentării controlate sunt deja vizibile. Un nucleu format din Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia – supranumit E6 – a început să se întâlnească pentru a discuta teme economice și financiare majore. Deși nu este o structură formală a Uniunea Europeană, grupul indică o tendință clară: deciziile sensibile sunt tot mai des pregătite în cercuri restrânse.

În paralel, alte formate regionale sau tematice continuă să joace un rol relevant. Așa-numiții „Patru Frugali” – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – au colaborat în negocierile bugetare pentru a susține disciplina fiscală. Grupul de la Vișegrad, format din Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria, a avut propriile poziționări pe teme precum migrația sau statul de drept.

Pe fondul presiunilor externe, inclusiv al politicii comerciale imprevizibile a administrației conduse de Donald Trump, discuțiile despre flexibilizarea integrării au fost accelerate. Mulți lideri europeni consideră că UE trebuie să poată reacționa rapid în domenii precum apărarea, piața de capital sau politica industrială, chiar dacă nu toate statele sunt pregătite să participe în același ritm.

O Uniune pe niveluri: cum ar putea arăta arhitectura diferențiată

Conceptul unei Europe cu mai multe viteze nu este nou, însă contextul actual îl aduce mai aproape de aplicare concretă. Într-un scenariu discutat informal la Bruxelles, integrarea ar putea fi structurată pe niveluri, asemănătoare unor „pachete” de participare.

La un nivel superior – echivalent simbolic cu un „nivel de platină” – s-ar afla statele dispuse să avanseze rapid către o integrare profundă în domenii-cheie: uniunea piețelor de capital, coordonarea fiscală extinsă, proiecte comune de apărare sau chiar o structură militară europeană mai coerentă. Aceste țări ar beneficia de influență sporită în definirea direcției strategice și de participare deplină la deciziile accelerate.

Un nivel intermediar ar putea permite aderarea selectivă la inițiativele nucleului dur, cu drepturi de vot menținute, dar cu posibilitatea de a intra sau ieși din anumite proiecte în funcție de prioritățile naționale.

La baza structurii s-ar afla statele care participă la piața unică și la mecanismele instituționale clasice, dar care nu se alătură proiectelor de integrare aprofundată. Într-un asemenea model, diferențele nu ar însemna excludere formală, ci o distribuție variabilă a influenței și responsabilităților.

Extinderea UE și presiunea reformei instituționale

Dezbaterea privind Europa cu mai multe viteze este legată direct de perspectiva extinderii. Dacă noi state, inclusiv din Balcanii de Vest sau din vecinătatea estică, vor adera în următorul deceniu, mecanismele decizionale actuale ar putea deveni și mai greu de gestionat.

Sistemul bazat pe unanimitate în domenii sensibile, precum politica externă sau fiscalitatea, este deja criticat pentru blocaje repetate. O integrare diferențiată ar putea oferi o soluție de compromis: statele care doresc să meargă mai departe o pot face, fără a forța sau a fi blocate de cele mai reticente.

Totuși, riscul unei astfel de abordări este apariția unei ierarhii politice permanente între „centrul” și „periferia” Uniunii. Statele din cercurile exterioare ar putea avea acces limitat la influența strategică, chiar dacă formal rămân membre cu drepturi egale.

Iată ce ne spune Politico, mai mult sau mai puțin în glumă, despre separația între „centru” și „periferie”:

Nivel de platină. Ceea ce primești…

  • Capacitatea de a accelera totul, de la ceea ce numim săptămâna aceasta uniunea piețelor de capital, până la o armată a UE.
  • Drepturi depline de vot.
  • Posibilitatea de a-ți alege propriul comisar fără reacții negative din partea Bruxelles-ului (indiferent dacă vrei să urmezi calea tradițională a „tipului alb bătrân” sau dacă te simți nesăbuit și pretențios să optezi pentru „alegerea problematică” (cu un trecut dubios care poate implica sau nu declarații rasiste/sexiste/homofobe și/sau postări pe rețelele sociale) sau chiar pentru alegerea din ce în ce mai populară a „evident nepotrivit rolului”.
  • 10 ani de abonament garantat la Platinum Club, fără opțiunea de a ieși (această opțiune a fost adăugată la cererea lui Emmanuel Macron, deoarece se pare că în Franța se întâmplă ceva în 2027 care ar putea avea un impact foarte mic asupra UE).
  • Utilizare 24/7 a heliportului de pe acoperișul Berlaymont.
  • Bucătar personal care să vă satisfacă fiecare capriciu culinar la summiturile UE.

Nivel de afaceri. Ceea ce primești…

  • Posibilitatea de a te alătura grupului accelerat la cerere (de până la trei ori înainte de a fi actualizat automat la Platinum).
  • Drepturi depline de vot.
  • Selecție de două opțiuni pentru comisarul european (un bărbat, o femeie), dar puteți ignora opțiunea preferată a Comisiei și puteți alege pur și simplu tipul plictisitor.
  • 20 de stagiari Blue Book să se adune în fața sediului Consiliului când sosiți la summiturile UE și să aplaude, să încerce să păcălească oamenii să creadă că a apărut cineva important.
  • Mâncare tradițională de la summitul UE (dar aveți o masă pe an care include preparate din bucătăria națională).

Nivel de bază. Ceea ce primești…

  • Un loc la masa Consiliului (membrii Platinum își rezervă dreptul de a vă ruga să plecați dacă apare ceva deosebit de sensibil).
  • Promisiunea dreptului de vot (într-o zi).
  • Un comisar european care să reprezinte toate țările membre ale programului Basic. Alegerea țării va depinde de capitala națională care angajează cei mai mulți bani pentru finalizarea sensului giratoriu Schuman.
  • Sandvișuri Exki la summiturile UE.

Ungaria. Ceea ce primește…

Nimic.

Alte articole importante
Felix Căprariu (IMM București-Ilfov): Digitalizarea înseamnă mai mult decât adoptarea unor noi tehnologii
Companii
Felix Căprariu (IMM București-Ilfov): Digitalizarea înseamnă mai mult decât adoptarea unor noi tehnologii
Digitalizarea nu înseamnă doar adoptarea unor noi tehnologii, ci un angajament comun pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri mai competitiv și mai rezilient, a declarat, vineri, președintele IMM București-Ilfov, Felix Căprariu. „Digitalizarea nu înseamnă doar adoptarea unor noi tehnologii, ci un angajament comun pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri mai competitiv și mai rezilient. IMM-urile […]
Regulamentul european privind inteligența artificială devine aplicabil din 2 august 2026. ANCOM va coordona supravegherea în România
Tehnologie
Regulamentul european privind inteligența artificială devine aplicabil din 2 august 2026. ANCOM va coordona supravegherea în România
Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) va începe să fie aplicat în toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, începând cu 2 august 2026, potrivit Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). O parte dintre obligațiile prevăzute de actul normativ vor intra însă în vigoare etapizat, în funcție de categoria […]
Bursa de Valori București a închis în scădere ultima ședință a săptămânii. Tranzacțiile au depășit 210 milioane de lei
Bursa de Valori București a închis în scădere ultima ședință a săptămânii. Tranzacțiile au depășit 210 milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de vineri pe minus, toți indicii principali înregistrând scăderi. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 210,14 milioane de lei (40,14 milioane de euro). Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a pierdut 0,83%, închizând la 35.936,94 puncte. BET-Plus a scăzut cu […]
Deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB în primul semestru din 2026
Deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB în primul semestru din 2026
Deficitul bugetar al României s-a redus la 2% din PIB în primele șase luni ale anului 2026, de la 3,64% în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. În valoare nominală, deficitul s-a diminuat cu aproape 28,8 miliarde de lei, până la 41,03 miliarde de lei, pe fondul creșterii veniturilor bugetare și […]
Datoria publică a României a urcat cu 154 de miliarde de lei într-un an. Țara se apropie de pragul de 60% din PIB
Macroeconomie
Datoria publică a României a urcat cu 154 de miliarde de lei într-un an. Țara se apropie de pragul de 60% din PIB
Datoria publică a României a continuat să crească accelerat în 2025, ajungând la 1.284 de miliarde de lei la finalul anului, potrivit raportului privind datoria publică guvernamentală prezentat de Guvern. Comparativ cu sfârșitul anului 2024, datoria totală a crescut cu 154,1 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de aproximativ 13,6%. Raportată la întregul an, această […]
Românii caută tot mai mult surse suplimentare de venit, nu un al doilea loc de muncă, arată o analiză
Piață de Capital - Fonduri
Românii caută tot mai mult surse suplimentare de venit, nu un al doilea loc de muncă, arată o analiză
Creșterea prețurilor și nevoia unei stabilități financiare mai mari determină tot mai mulți români să caute surse alternative de venit, fără a-și prelungi programul de lucru. În locul unui al doilea job, mulți aleg să investească în dezvoltarea unor competențe care le-ar putea aduce câștiguri suplimentare pe termen lung, potrivit unei analize publicate joi. Datele […]