Inflația din zona euro a scăzut la începutul anului 2026 mai mult decât anticipau economiștii, iar unul dintre factorii-cheie a fost creșterea importurilor ieftine din China, a declarat Fabio Panetta, membru al Consiliului guvernatorilor Banca Centrală Europeană (BCE).
Panetta, vorbind la Veneția, în cadrul conferinței financiare Assiom-Forex, a avertizat că riscurile la adresa inflației sunt „semnificative” în ambele direcții, ceea ce impune o abordare flexibilă a politicii monetare, ancorată în perspectivele pe termen mediu și într-o analiză atentă a datelor economice, conform Reuters.
În ianuarie, inflația din zona euro a scăzut la 1,7%, cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, sub ținta de 2% stabilită de BCE. Deși această evoluție nu modifică fundamental perspectiva pe termen mediu, ea ridică semne de întrebare privind ritmul viitor al creșterii prețurilor.
Noile proiecții macroeconomice ale experților BCE, așteptate în martie, vor oferi indicii suplimentare pentru calibrul deciziilor de politică monetară din lunile următoare.
Potrivit lui Panetta, una dintre principalele tendințe care trebuie monitorizate este dinamica importurilor din China. Volumul acestora în zona euro a crescut cu 27% de la începutul anului 2024, în timp ce prețurile au scăzut cu 8%.
Această combinație – mai multe bunuri la prețuri mai mici – a exercitat o presiune dezinflaționistă asupra produselor expuse concurenței chineze. Deși impactul este deocamdată limitat, el este deja vizibil, prețurile acestor bunuri decelerând mai rapid decât media.
Oficialul BCE a subliniat că efectul ar putea deveni mai pronunțat în lunile următoare, în funcție de evoluțiile comerțului global și de cererea internă din zona euro.
Pe lângă presiunile dezinflaționiste generate de importurile ieftine, Panetta a indicat și alte riscuri de scădere a inflației, precum o posibilă apreciere suplimentară a monedei euro sau o corecție pe piețele financiare, unde activele ar putea să nu reflecte pe deplin riscurile economice.
În același timp, există și riscuri inflaționiste. Piețele energetice rămân vulnerabile la tensiuni geopolitice, iar o eventuală creștere a prețurilor materiilor prime sau o nouă fragmentare a lanțurilor globale de aprovizionare ar putea majora costurile de producție.