Deși analizele și dezbaterea publică vizează mai ales modul în care tinerii înțeleg să-și petreacă viața pe ecrane, adevărata dependență digitală se înregistrează, de fapt, în segmentul seniorilor. Generația vârstnicilor își trăiește bătrânețea online, transformând ecranele în companioni zilnici și în instrumente care ar putea îmbogăți viața. Cel mai adesea singuri, sedentari și nu de puține ori decepționați, bătrânii sunt extrem de vunerabili la evaziunea fantastică pe care o oferă Internetul. Erau oricum mari consumatori de televiziune, obișnuințe pe care și le-au păstrat. În țările dezvoltate, seniorii sunt cei mai importanți cumpărători de laptopuri, televizoare inteligente și de alte gadgeturi dedicate consumului vizual. La aceste obiceiuri se adaugă, mai nou, ore în șir petrecute pe net, pe rețele sociale sau cu jocuri video. Vârstnicii se confruntă, însă, cu riscuri diferite față de adolescenți. Telefoanele lor sunt mai bine legate de conturi bancare, iar jocurile cu microtranzacții le pot goli portofelele. Totuși, trendul este în creștere, iar următoarea frontieră ar putea fi realitatea virtuală, care le-ar oferi vârstnicilor experiențe imersive.
Sute de adolescenți, adesea aduși de părinți, au trecut pragul Centrului Național pentru Tulburări compulsive de Jocuri din Marea Britanie. În ultima vreme, însă, clinica primește un nou tip de pacienți. Specialiștii au tratat până acum 67 de persoane de peste 40 de ani. Cel mai vârstnic intern avea 72 de ani și o pasiune distructivă pentru jocurile de pe telefonul mobil. În timp ce atenția publică e concentrată asupra tinerilor, de fapt o altă generație petrece tot mai mult timp online, scrie The Economist.
Mulți părinți și profesori avertizează că telefoanele distrug copilăria și sănătatea mintală a tinerilor. Psihologul american Jonathan Haidt vorbește despre o „generație anxioasă”, prinsă între realitate și rețele sociale. În încercarea de a preveni sau de a atenua această dependență, în tot mai multe școli, elevii trebuie să-și lase telefoanele acasă. Grupurile civice promovează intensiv abstinența digitală. În decembrie, Australia va interzice accesul pe rețele sociale copiilor sub 16 ani.
Adevărata creștere spectaculoasă a dependenței digitale are loc, însă, în altă parte. Pe măsură ce generația de 60 de ani intră în perioada de pensie, timpul petrecut pe smartphone-uri și pe tablete crește rapid. „Unii vârstnici își trăiesc viața prin telefon, la fel ca adolescenții”, spune Ipsit Vahia, coordonatorul Laboratorului de Tehnologie și Îmbătrânire de la Harvard. Obiceiurile digitale care au modelat tinerețea încep acum să transforme bătrânețea.
Vârstnicii au fost mereu mari consumatori de televiziune. Timpul liber, izolarea și mobilitatea redusă i-au ținut cu orele în fața ecranului. În Marea Britanie, cei de peste 75 de ani petrec zilnic peste cinci ore și jumătate în fața televizorului, potrivit studiilor media realizate de Ofcom. Asta înseamnă cu cinci ore mai mult decât tinerii între 16 și 24 de ani.
Până recent, vârstnicii erau considerați ultimii la care ne-am fi gândit că ar fi deschiși către tehnologia digitală. Acum zece ani, doar o cincime dintre americanii de peste 65 de ani aveau un smartphone. Situația s-a schimbat radical. Persoanele proaspăt pensionate, familiarizate deja cu Internetul, se transformă în cei mai entuziaști utilizatori de gadgeturi. Potrivit firmei de cercetare GWI, cei de peste 65 de ani dețin mai des decât tinerii tablete, televizoare inteligente, e-readere sau laptopuri.
Companiile tech au identificat în ei o piață uriașă. Apple produce căști care pot servi și ca aparate auditive și ceasuri care monitorizează inima sau pot chema ambulanța în cazul unei urgențe. Drept urmare, 17% dintre vârstnicii americani dețin deja un smartwatch. Iar generația care urmează promite să fie și mai digitalizată: aproape o cincime dintre cei între 55 și 64 de ani dețin o consolă de jocuri.
Pe măsură ce tot mai mulți vârstnici dețin dispozitive digitale, timpul petrecut în fața ecranelor crește. Telefoanele și tabletele nu înlocuiesc televizorul, ci se adaugă la consumul zilnic. În ultimul deceniu, timpul dedicat televiziunii și radioului de către segmentul de vârstă de 50–60 de ani a rămas stabil, dar folosirea rețelelor sociale, a jocurilor și a platformelor audio a crescut constant. Ofcom arată că britanicii care au peste 65 petrec peste trei ore pe zi online, jumătate din timpul pe care îl petrec tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24. Dar, combinând toate ecranele, vârstnicii acumulează mai mult timp zilnic decât generațiile tinere.
În țările în care tendința este mai accentuată, crește îngrijorarea legată de dependența digitală a seniorilor. În Coreea de Sud, un studiu din 2022 a estimat că 15% dintre persoanele de 60–69 de ani sunt „dependente de smartphone”. În Japonia, timpul petrecut pe ecrane este corelat cu scăderea activității fizice, iar în China, un sondaj a legat folosirea excesivă a telefoanelor de tulburări de somn.
Trendul este din ce în ce mai vizibil, iar stabilirea cauzelor care-l amplifică este dificilă. Poate că telefoanele îi fac pe vârstnici mai sedentari sau poate că izolarea îi ține lipiți de ecrane. Psihologul Pete Etchells spune că timpul pe care el însuși l-a petrecut online a crescut vertiginos după o spitalizare: „Dacă mi-ar fi luat iPadul, aș fi fost la fel de imobil, dar mult mai nefericit”. Vârstnicii se confruntă însă cu riscuri diferite față de adolescenți. Telefoanele lor sunt legate de conturi bancare, iar jocurile cu microtranzacții le pot goli portofelele.
Fraudele online sunt o altă imensă amenințare. În special în țările cu venituri mici și medii, seniorii folosesc WhatsApp pentru comunicare și cumpărături, iar asta – se știe – este o platformă preferată și de escroci. În plus, vârstnicii nu au gardienii digitali ai adolescenților: nu există profesori care să-i certe sau părinți care să-i atenționeze. „Mulți trăiesc singuri, iar cei din jur nu observă ce fac pe computer”, spune Henrietta Bowden-Jones, directoarea clinicii britanice pentru dependența de jocuri.
Puțini seniori recunosc dependența digitală, mai ales că simptomele apar sub alte forme. Unii se plâng de insomnie provocată de teama de fraude online, alții de anxietate – din cauza știrilor alarmiste. Cercetările arată că vârstnicii sunt de două ori mai predispuși decât tinerii să folosească aplicații de știri. Un studiu realizat de Stanford a arătat că renunțarea la Facebook îmbunătățește moderat starea psihică, iar efectul este dublu în cazul persoanelor în vârstă față de tineri.
Totuși, explozia digitală în rândul vârstnicilor nu este în totalitate o veste proastă. De la colaborări pe Zoom, la cursuri de yoga online, internetul le oferă conexiune și sens celor care nu pot ieși din casă. „Pentru unii, este o minune să poată participa la activități de acasă”, spune Bowden-Jones. Aplicațiile de mesagerie le aduc multora familia mai aproape, iar platformele ca YouTube sau Spotify le reactivează amintiri și emoții din tinerețe.
Comparativ cu adolescenții, seniorii au un avantaj: relațiile lor sunt deja formate, iar telefoanele pot întări aceste legături. „Au comportamente și legături bine definite. Smartphone-urile pot chiar să le amplifice”, spune dr. Vahia. Iar pentru cei care exagerează, consecințele sunt mai puțin grave decât la tineri. În loc de examene ratate sau concedieri, pierd doar timp – o resursă pe care cinicii ar spune că o au din plin.
Mai mult, unele cercetări sugerează că tehnologia ar putea proteja creierul. O meta-analiză din aprilie, realizată pe o cohortă de 400.000 de persoane cu vârsta de peste 50 de ani, a arătat că cei care utilizează constant dispozitive digitale au rate mai scăzute de declin cognitiv.
Următoarea frontieră ar putea fi realitatea virtuală, care oferă vârstnicilor experiențe imersive. Dr. Vahia povestește cum o pacientă de 85 de ani, cu depresie, a fost ajutată de o sesiune VR care a recreat locurile copilăriei sale — trezindu-i amintiri și emoții uitate. Fie că aduce bine sau rău, timpul petrecut de seniori în fața ecranelor abia începe să crească.