Pentru cine bat clopotele pe Wall Street? Răzvan Mihai, analist Puterea Financiară, despre pariurile uriașe pe AI și jocul dictat de tarifele lui Trump: „O dinamică fără precedent în ultimii 100 de ani”

Giganții tehnologici dau azi ora exactă pe Wall Street, în timp ce indicii bursieri patinează între efervescența dată de pariurile AI și panica indusă de tarifele lui Trump. Răzvan Mihai, specialist în piețe de capital, a explicat la podcastul Puterea Financiară cum se vede cea mai fierbinte ecuație a momentului din spatele ecranelor cu grafice care pendulează între agonie și extaz. Și ce actori sunt, de fapt, la butoanele unui joc global care astăzi se schimbă radical.

Bursele americane au fost dominate săptămâna trecută de două forțe majore — tarifele impuse de administrația Trump și optimismul dat de performanța spectaculoasă a companiilor tehnologice.

Giganții Meta, Microsoft, Apple și Alphabet (Google) au raportat rezultate puternice, efectiv susținute de contracte și cerere reală. Iar hype-ul legat de AI apare mai degrabă în investițiile masive în infrastructură — centre de date, modele, cloud computing — decât în câștiguri imediate. Răzvan Mihai a explicat la podcastul Puterea Financiară cum se văd toate aceste tendințe din spatele graficelor.

Decizie istorică în fiscalitate: TVA-ul de recuperat nu mai este limitat de timp

21:29

Piețele reacționează la criza politică: bursă în scădere și costuri mai mari pentru stat

20:26

„În momentul acesta și creșterile de pe burse, mai ales pentru giganții tehnologici, sunt bazate pe date solide, date reale în urma contractelor pe care le au și bineînțeles, anumite sectoare. Anumite elemente de la fiecare companie care a crescut. Meta a avut în spate zona de advertising, care a crescut foarte bine. Ne uităm la Microsoft și la Google care au avut creșteri importante pe zona de cloud computing și de asta spun că eu unul aș miza mai degrabă pe rezultate solide și mai puțin pe ideea de hype AI”, spune analistul pentru Puterea Financiară.

Este AI o altă bulă speculativă?

Însă în spatele acestor creșteri spectaculoase anunțate de giganții tech se află partea mai puțin vizibilă a icebergului: cheltuielile uriașe cu centrele de date care susțin întreaga infrastructură AI, alimentate de cantități uriașe de energie. Cheltuielile pentru centre de date au făcut ca aceste firme să dețină proprietăți și echipamente – adică active fixe, în limbaj contabil – în valoare de peste 60% din valoarea contabilă a capitalurilor proprii, față de doar 20% în urmă cu zece ani. În 2025, companiile americane au anunțat că vor cheltui 400 de miliarde de dolari pentru infrastructura necesară funcționării modelelor de inteligență artificială (AI). Estimările privind nota finală de plată sunt considerate colosale. Aici, în opinia analistului, ar putea fi vorba de acel „hype”.

„Ne uităm la Meta 36% rezultate importante, ne uităm la Google 15% ne uităm la Microsoft 17% cu un 22% creștere net de la an la an. Acestea sunt rezultate solide, care au în spate contract, au vânzări, au servicii care sunt cumpărate de clienți. Hype-ul vine mai degrabă când ne ducem spre zona de cheltuieli și de infrastructură. Ei, acolo toată lumea începe să discute să să integreze sisteme AI și aici intervine hype-ul, dar este legat de ce vor face companiile în viitorul apropiat, cum vor monetiza această infrastructură AI și mai mult decât atât, ce venituri vor urma în spatele acestei infrastructuri”, explică Răzvan Mihai.

Jocul periculos al tarifelor

În același timp, piețele sunt influențate de noile tarife anunțate de Trump, în vigoare de la 1 și 7 august, care au generat presiuni vizibile asupra indicilor bursieri american, declanșând retrageri semnificative în prima parte a săptămânii. Pe măsură ce incertitudinea persistă — în special din cauza tarifelor vizate spre sectoarele tech și farmaceutic — piețele rămân sensibile și reactive, cu semnale mixte: temperate de optimismul legat de dobânzi și rezultate corporative, dar încă vulnerabile la escaladări sau noi anunțuri tarifare.

„Înainte să intrăm să discutăm un pic mai mult despre giganți, haideți să ne uităm ce face Trump și de ce destabilizează un pic geopolitic companiile mari, dar și mai mult companiile mici. Avem aceste tarife care au intrat în vigoare unele de la 1 august, unele de la 7 august.

Nu sunt echilibrate. Anumite țări au 10% – 15% majoritatea, dar avem și țări precum India cu 50%, avem Brazilia cu 50% avem Canada – un apropiat al Statelor Unite – cu 35%. Atât jucătorii mici, cât și giganții au fost în așteptare, pentru că nu știau ce urmează să se întâmple. Tarifele inițiale erau mult mai mari, foarte mari. Nimeni nu se aștepta la asta. De pildă, China a reușit să scadă tarifele discutate inițial  undeva la 55%, dar pentru toată lumea au fost tarife extraordinar de mari și nimeni nu știa în ce direcție o să se îndrepte”, a explicat Răzvan Mihai.

Pe ce butoane apasă Trump

Acest „val” de tarife care a dezechilibrat piața globală este cel mai puternic de după Marea Depresiune din 1929, scrie Wall Street Journal. De altfel, Răzvan Mihai a apreciat că astfel de decizii radicale în materie de tarife imprimă o dinamică fără precedent în ultimii 100 de ani.  Dar cât de calculate și cât de impulsive sunt mutările lui Trump?

„ Când se joacă cu aceste tarife, Trump a avut o strategie foarte interesantă. El a venit cu niște tarife extraordinar de mari, sperând și reușind de altfel să înceapă să negocieze cu state-cheie, astfel încât Statele Unite să aibă și ele de câștigat. Asta a fost strategia lui pe termen lung, de aceea și incertitudinea de nivel de tarife și pentru ce anume, pentru ce fel de produse, pentru ce fel de servicii, pentru ce fel de de țări. Și a reușit, pentru că a tras la masa negocierilor Uniunea Europeană, China. Deși e o bătălie destul de crâncenă acolo, SUA au reușit să aibă ceva conversații Mexic, Brazilia, unde lucrurile sunt mai complicate.

Interesant e că India, care în mod normal era un partener foarte bun pentru Statele Unite și importat foarte mult din SUA, totuși are tarife 50% pentru că ea cumpără petrol din Rusia și atunci Trump vrea să limiteze aceste importuri prin aceste tarife. Deci n-aș putea spune că el nu știe ce face sau nu știe pe ce butoane să apese, dar are o strategie de de termen lung”, spune analistul.

Reacția piețelor la intrarea în vigoare a tarifelor

La 1 august, după publicarea unui raport privind creșterea modestă a angajărilor în iulie și al anunțului privind noile tarife (10 %–41 % pentru diverse țări, cu efect din 7 august), indicii principali au suferit scăderi semnificative: S&P 500 –1,6 %, Dow Jones –1,2 %, și Nasdaq –2,2 %. Aceste pierderi au reflectat neliniștea investitorilor legată de noile costuri și incertitudinile economice, relatează Business Insider.

5 august a continuat scenariul negativ: serviciile și sectoare precum transportul și retailul au semnalat efecte adverse ale tarifelor, iar S&P 500 a scăzut cu 0,5 %, Nasdaq –0,7 %, iar Dow –0,1 %.
AP News

Peste un val de volatilitate, în zilele imediat următoare, piețele au oferit semne de calm și revenire, susținute de câteva rapoarte corporative bune și speranțe pentru reduceri ale ratei dobânzii de către FED. Pe 6 august, investitorii au rămas precauți. Indicii futures au urcat ușor, dar persistau preocupările legate de noile tarife — în special cele vizând farmaceutice și semiconductori. Conform unui newsletter Axios din 6 august, inflația este în creștere cauzată, într-o parte, de tarife, iar efectele asupra costurilor de producție și infrastructura economiei sunt semnificative.