Prima pagină » Cine va plăti trilioane de dolari pentru boom-ul inteligenței artificiale?

Cine va plăti trilioane de dolari pentru boom-ul inteligenței artificiale?

Cine va plăti trilioane de dolari pentru boom-ul inteligenței artificiale?
Cine va plăti trilioane de dolari pentru boom-ul AI? / Foto: Freepik

Cele mai mari companii de tehnologie din America au ajuns să aibă randamentele din Silicon Valley și bilanțurile de achiziții de pe Valea Ruhr, scrie The Economist, comparând două vârfuri, respectiv o zonă puternic tehnologizată și una recunoscută istoric pentru industria grea. Cine va plăti trilioane de dolari pentru boom-ul inteligenței artificiale? După decenii petrecute în sfera ideilor, elitele occidentale par să fi decis că lumea fizică este noul front. Cu alte cuvinte, aceste companii fac, simultan, două lucruri neobișnuite. Continuă să livreze profituri masive, caracteristice unei industrii ușoare și scalabile, bazate pe software, pe date și pe proprietate intelectuală. În mod tradițional, acest model nu necesită investiții masive în active fizice. Mai nou, însă, aceste companii investesc agresiv și în infrastructură fizică: centre de date, rețele de energie, clădiri, echipamente. Asta duce la bilanțuri încărcate cu active tangibile, caracteristice industriei grele din secolul XX (exact ca pe Ruhr Valley). Dezvoltarea inteligenței artificiale are nevoie de infrastructură masivă fizică: servere, energie, centre de date, rețele de procesare – investiții capitale, scumpe, concrete.

Investitorii, care au cumpărat acțiuni la Alphabet, Meta și Microsoft în urmă cu un deceniu, își văd acum banii înmulțiți de opt ori, fără a lua în calcul dividendele. Cheltuielile pentru centre de date au făcut ca aceste firme să dețină proprietăți și echipamente – adică active fixe, în limbaj contabil – în valoare de peste 60% din valoarea contabilă a capitalurilor proprii, față de doar 20% în urmă cu zece ani. Dacă adunăm cheltuielile de capital (capex) ale acestor firme din ultimul an cu cele ale Amazon și Oracle – alți doi giganți tech – rezultatul îl depășește pe cel al tuturor firmelor industriale listate din America, luate împreună. Jason Thomas, de la firma de investiții Carlyle, estimează că acest boom al cheltuielilor a fost responsabil pentru o treime din creșterea economică a Americii în ultimul trimestru, se arată într-o analiză The Economist.

Administrația Trump pregătește tarife noi pentru cipuri și semiconductori

Trilioane de dolari pentru infrastructura AI

Anul acesta, companiile americane vor cheltui 400 de miliarde de dolari pentru infrastructura necesară funcționării modelelor de inteligență artificială (AI). Estimările privind nota finală de plată sunt considerate, unanim, colosale. Analiștii de la Morgan Stanley estimează că 2,9 trilioane de dolari vor fi cheltuiți până la finalul lui 2028 pe centre de date și infrastructură asociată; consultanții de la McKinsey urcă cifra la 6,7 trilioane de dolari până în 2030. Și, așa cum se întâmplă la o petrecere scumpă într-un restaurant de lux, nimeni nu știe exact cine va achita nota.

O mare parte din povară va cădea asupra marjelor marilor companii tech. Începând cu 2023, Alphabet, Meta și Microsoft au împărțit în mod aproape egal cei 800 de miliarde de dolari generați din fluxuri operaționale între capex și returnări de capital către acționari. Această alocare „Goldilocks” – un mix de investiții masive și răsplătirea acționarilor – este fără precedent, chiar și pentru standardele lor. Acționarii Amazon acoperă costuri mari de capex, dar au fost privați de randamente; investitorii Apple beneficiază de ample răscumpărări de acțiuni, dar sunt tot mai îngrijorați că lipsa de investiții a companiei o lasă în urmă în cursa AI.

Capex-ul crește mai rapid decât fluxurile de numerar

Potrivit calculelor Morgan Stanley, între cele două există un „deficit de finanțare” de 1,5 trilioane de dolari în următorii trei ani. Acesta ar putea fi și mai mare dacă progresele tehnologice accelerează și mai mult cheltuielile sau dacă distrug sursele actuale de profit. Invers, dacă adopția AI de către companii este mai lentă decât cea a consumatorilor, marile companii tech ar putea avea dificultăți în a genera randamente rapide, iar acționarii vor cere o cotă mai mare din profituri pentru a compensa creșterea slabă.

Mai sigur decât dimensiunea golului de finanțare este profilul investitorilor dornici să-l umple. Centrul fierbinte al boom-ului AI se mută de pe burse spre piețele de datorie. Surprinzător, dat fiind că cele mai mari firme tech au avut până recent o atitudine „germană” față de îndatorare. Spre deosebire de companiile de telecomunicații de la începutul anilor 2000, acestea nu depind de bănci. Bilanțurile solide sunt o valoare fundamentală. Emisiunile de obligațiuni au fost adesea umbrite de rezervele uriașe de numerar. Dacă cele „șapte magnifice” ar pune la un loc lichiditățile și le-ar folosi pentru a crea o bancă, aceasta ar fi a zecea cea mai mare bancă din America.

OpenAI va construi un campus de centre de date gigant în Abu Dhabi

Firmele tech încep să se împrumute

Încet, lucrurile se schimbă. În prima jumătate a anului, împrumuturile din segmentul investment-grade făcute de firmele tech au fost cu 70% mai mari decât în primele șase luni din 2024. În aprilie, Alphabet a emis obligațiuni pentru prima dată din 2020. Microsoft și-a redus rezervele de numerar, dar contractele de leasing financiar – o formă de datorie legată mai ales de centrele de date – aproape că s-au triplat față de 2023, ajungând la 46 de miliarde de dolari (alte 93 de miliarde reprezintă datorii care încă nu apar în bilanț). Meta este în negocieri pentru a împrumuta aproximativ 30 de miliarde de dolari de la creditori din zona private-credit, inclusiv Apollo, Brookfield și Carlyle. Piața titlurilor de creanță garantate de împrumuturi pentru centre de date – unde pasivele sunt împachetate și tranșate, similar obligațiunilor ipotecare – a crescut de la aproape zero în 2018 la circa 50 de miliarde în prezent, scrie The Economist.

Goana după împrumuturi este și mai intensă în rândul competitorilor marilor firme tech. CoreWeave, o companie de cloud AI, s-a împrumutat masiv de la fonduri de private-credit și investitori în obligațiuni pentru a cumpăra cipuri de la Nvidia. Fluidstack, un alt startup din cloud computing, face același lucru, garantând împrumuturile cu propriile cipuri. SoftBank, conglomeratul japonez, își finanțează partea din parteneriatul uriaș cu OpenAI – creatorul ChatGPT – tot prin datorie. „De fapt, nu au bani”, scria Elon Musk când parteneriatul a fost anunțat, în ianuarie. După ce a strâns 5 miliarde de dolari în datorii mai în prima parte a acestui an, xAI – startup-ul lui Musk – se pare că vrea să mai împrumute 12 miliarde pentru a cumpăra cipuri.

Inteligența artificială face concedieri pe ascuns: cum roboții înlocuiesc angajații fără ca firmele să recunoască

Revoluția tehnologică se intersectează o revoluție financiară

Cei din vârful Silicon Valley nu mai sunt singurii membri ai elitelor occidentale care, după decenii petrecute în sfera ideilor, au decis că lumea fizică este noul front. Fondurile de private equity se transformă în creditori ai economiei reale. Iar transformarea bilanțurilor acestora a fost, dacă așa ceva e posibil, și mai spectaculoasă decât cea din Silicon Valley. Centrele de date generează cantități masive de datorie, care se plasează cu ușurință pe bilanțurile uriașe gestionate de aceste firme, adesea alimentate de polițe de asigurări de viață. Ca și marile companii tech, piețele private devin tot mai concentrate. Companiile tech strâng capital pentru că se așteaptă ca profiturile din AI să fie concentrate în mâinile câtorva jucători. Investitorii le împrumută, pentru că știu că același lucru e valabil și pe Wall Street.

Această escaladare simbiotică este, într-un fel, o reclamă pentru inovația americană, comentează sursa citată. America are atât cei mai buni ingineri AI din lume, cât și cei mai entuziaști ingineri financiari. Pentru unii, însă, este și un semnal de alarmă. Creditorii s-ar putea trezi expuși nu doar la riscul de neplată sau la riscul de dobândă, ci și la riscul tehnologic. Istoria ciclurilor de capital ar trebui să-i pună pe gânduri. Boom-urile de capex duc adesea la supra-construcție, urmată de falimente, atunci când randamentele scad. Investitorii în acțiuni pot supraviețui unui astfel de crah. Investitorii levier, precum băncile sau asigurătorii de viață, care dețin datorii cu rating înalt pe care le consideră sigure, nu pot.

Alte articole importante
Consultanții încep să devină directori generali. Ce spun cifrele despre performanțele lor?
Consultanții încep să devină directori generali. Ce spun cifrele despre performanțele lor?
Firmele de consultanță strategică se autodefinesc de multă vreme drept „fabrici de directori generali”. E drept că puțini profesioniști trec mai des prin birourile directorilor celor mai mari companii americane decât „sfătuitorii strategici” veniți din centre cu renume, cum ar fi McKinsey, Boston Consulting Group (BCG) și Bain & Company. De la o vreme, biroul […]
În apropiere de România apare cea mai mare forță blindată din Europa
În apropiere de România apare cea mai mare forță blindată din Europa
În apropiere de România ia naștere cea mai mare și cea mai bine echipată forță blindată de pe continentul european. Această concentrare masivă de tehnică militară și trupe moderne marchează o schimbare strategică majoră în echilibrul de putere din regiune. Cea mai puternică forță blindată a Europei se formează la câteva sute de km de […]
Primul unicorn din Uzbekistan: Uzum sparge pragul de 1,5 miliarde de dolari
Companii
Primul unicorn din Uzbekistan: Uzum sparge pragul de 1,5 miliarde de dolari
Uzum, primul unicorn din Uzbekistan, a atins o evaluare impresionantă de 1,5 miliarde de dolari, marcând un moment istoric pentru ecosistemul tech al acestei țări. Această realizare reflectă creșterea rapidă și potențialul uriaș al startup-ului în regiunea Asia Centrală. Uzum, super-aplicația din Uzbekistan, devine primul unicorn al țării Într-un context geopolitic marcat frecvent de tensiuni […]
SUA amenință cu o suprataxă de 250% pentru medicamentele importate
SUA amenință cu o suprataxă de 250% pentru medicamentele importate
SUA iau în calcul posibilitatea de a introduce o suprataxă de 250% pentru produsele farmaceutice importate, într-o mișcare ce ar putea redefini echilibrul pieței globale de medicamente. Măsura ar viza în special companiile străine care profită de accesul pe piața americană fără să contribuie suficient la economia locală. SUA ar putea introduce o suprataxă de […]
PPC lansează prima ofertă cu preț dinamic din România – plătești cu până la 59% mai puțin dacă ai contor inteligent
PPC lansează prima ofertă cu preț dinamic din România – plătești cu până la 59% mai puțin dacă ai contor inteligent
PPC Energie schimbă regulile jocului pe piața de electricitate din România cu lansarea „PPC Ore Smart”, prima ofertă cu preț variabil în funcție de orele zilei. Clienții care au contoare inteligente pot beneficia de tarife cu până la jumătate mai mici dacă își ajustează consumul în intervalele cu producție ridicată de energie regenerabilă. O premieră […]
Cum influențează accidentele auto valoarea primelor RCA în România. Despăgubiri record
Cum influențează accidentele auto valoarea primelor RCA în România. Despăgubiri record
Creșterea constantă a primelor RCA este strâns legată de frecvența ridicată a accidentelor rutiere produse de vehiculele înmatriculate în România. Cu un parc auto tot mai aglomerat și cu un comportament adesea imprudent în trafic, riscurile crescute se reflectă inevitabil în costurile tot mai mari suportate de șoferi pentru asigurarea obligatorie. Accidentele rutiere influențează direct […]