EXCLUSIV. Radiografia unei „curbe periculoase” de sacrificiu fiscal. Profesorul universitar Cristian Păun: „Am evitat la limită un dezastru. Riscam retragerea unor sume uriașe din România”

România a câștigat timp în urma adoptării măsurilor fiscale inițiate de Guvern, dar după acest sacrificiu fiscal urmează o cursă contra cronometru în care autoritățile vor fi nevoite să implementeze rapid și precis aceste corecții pentru a confirma „în teren” calculele pe hârtie. „Această creștere de taxe pe care am văzut-o acum era aproape inevitabilă”, spune Cristian Păun, profesor universitar și doctor în economie la podcastul Puterea Financiară. Cu toate acestea, creșterea de fiscalitate nu e de natură să îmbunătățească și colectarea, avertizează analistul.

În același timp, această „avalanșă” fiscală, dublată de urgentarea reformării și eficientizării ANAF, pune presiune uriașă pe antreprenorii din România. Pe hârtie, acest pachet fiscal sever a transmis, pe termen scurt, un semnal de consolidare fiscală către Comisia Europeană și agențiile de rating. România a evitat „la limită” un dezastru: retrogradarea în categoria „junk”, a declarat în exclusivitate pentru Puterea Financiară Cristian Păun, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați analiști specializați în finanțe internaționale și economie de piață.

Un viraj necesar, dar extrem de periculos

Un viraj necesar, dar și extrem de periculos, executat în mare viteză și pe ultima sută de metri. Pentru că, după ce am evitat să ne prăbușim în prăpastia „junk”, urmează un raliu pe o rută extrem de accidentată cu reguli atât de dure, încât o serie de business-uri riscă să se accidenteze grav și chiar să dispară.

O nouă sesiune de înscrieri în Programul „Rabla” 2026 pentru persoane fizice demarează marți dimineața

20:22

Turismul riscă să devină un lux în România. Peste 60% dintre români nu își permit o săptămână de vacanță

17:15

De altfel, Fitch a avertizat recent că o astfel de abordare „va pune presiune asupra creșterii economice, iar riscurile de implementare nu pot fi excluse”. Așadar, agențiile de rating ne mai acordă o șansă, dar sunt cu ochii pe noi întrebându-se dacă vom reuși sau ne vom rupe gâtul în această curbă de sacrificiu.

Cristian Păun explică, într-un interviu exclusiv pentru Puterea Financiară, care sunt aceste riscuri. Dacă Guvernul vrea să reducă deficitul, supraimpozitarea mediului de afaceri nu este, în sine o soluție. România are nevoie în schimb de un plan credibil de reformă, care să reducă risipa, să stimuleze digitalizarea și să consolideze colectarea fiscală.

„Cu cât taxele sunt mai mari și mai absurde, cu atât oamenii vor găsi soluții să nu le plătească”

O fiscalitate agresivă fără reformă reală nu face decât să submineze competitivitatea, să stimuleze evaziunea și să alunge capitalul, spune analistul.

„Orice creștere de fiscalitate nu neapărat îmbunătățește colectarea sau conformarea fiscală. Cu cât taxele sunt mai mari și mai absurde, cu atât oamenii vor găsi soluții să nu le plătească. Ceea ce înseamnă că atunci când tu crești taxele, în bună măsură trebuie să iei în calcul și faptul că ele lovesc în această conformare fiscală, ele lovesc în apetitul oamenilor de a plăti aceste taxe, crește evaziunea. Cu siguranță și tu, statul, trebuie să fii pregătit pentru o astfel de reacție. De asta, de multe ori calculele astea contabile de tip – măresc TVA cu 3% și voi încasa cu 3% mai mult TVA sau cât mi-am propus eu acolo – nu sunt calcule care se reflectă în situația reală ulterioară. Pe de altă parte, trebuie spus că această creștere de taxe nu reprezintă reforme”, spune Cristian Păun.

„Au crescut taxele, dar deficitul nu s-a corectat. A luat-o razna și mai tare”

Pentru o țară în care antreprenorii contribuie masiv la buget, soluția nu e taxarea suplimentară și excesivă persoanelor fizice sau a micilor investitori – ci transformarea statului într-un partener eficient, predictibil și orientat spre creștere economică sustenabilă.

„Este calea simplă, nu calea grea pe care mai mereu în ultima perioadă, în România, politicieni au ales-o. Dacă stăm să ne uităm la realizările cu adevărat ale ultimelor guvernări, toate – pot să spun așa – au pus frumos, pe panoplie, la rever, creșteri de taxe constant. Creșterile de taxe au dominat măsurile de politică publică în ultimii ani. Cumva, pe principiul: mediu de afaceri plătește prea puține taxe, capitalul plătește prea puține taxe, deci haideți să-l împovărăm și mai mult”, spune analistul.

El a argumentat că s-a ajuns, astfel la absurditatea ca un antreprenor să obțină un venit similar venitului salarial dintr-o afacere, capitalist fiind.

„Adică, dumneavoastră, dacă ați investi într-o afacere și ați vrea să trăiți din dividende – nu ca salariat al acelei afaceri – aveți un impozit care astăzi depășește impozitul salariatului – toate contribuțiile pe care le plătește salariatul. Vă dați seama că asta este absurd, pentru că dumneavoastră vă asumați niște riscuri în plus față de angajatul dumneavoastră. Deci, în ultima perioadă am avut creșteri de taxe, dar n-am văzut o scădere a deficitului. Cu toate aceste etape de creștere a taxelor în România, n-am văzut că deficitul s-a corectat, dimpotrivă, a luat-o razna și mai tare”, a explicat Cristian Păun.

„Această creștere de taxe era inevitabilă”

Analistul a punctat că – în această ordine de idei – nu neapărat nivelul taxării sau forma de impozitare e de natură să corecteze deficitul.

„Problema cu deficitul este în altă parte și atunci și soluțiile pe care noi le găsim pentru acest deficit ar trebui să fie în altă parte. Însă această creștere de taxe pe care noi am văzut-o acuma era aproape inevitabilă”, spune Păun.

De altfel, în mediul de afaceri românesc, reacțiile au fost  dure și prompte. Confederația Patronală Concordia, una dintre cele mai influente organizații ale antreprenorilor locali, pune sub semnul întrebării echilibrul pachetului. „Deși înțelegem imperativul echilibrării bugetare, constatăm cu dezamăgire că mediul privat va purta povara principală” declară oficialii Concordia. Aceștia avertizează că majorările de TVA, impozitul pe dividende și accizele crescute afectează serios competitivitatea și încrederea în economia românească.

„Era vorba de câteva zeci de miliarde de euro retrase aproape instantaneu din România”

Cristian Păun explică, însă, că problema a fost tergiversarea pachetului de măsuri fiscale, care ar fi trebuit să treacă prin Parlament.

„Parlamentul n-a ajutat foarte mult de când a fost pus în funcțiune, să vină cu măsuri de reformă care să permită ajustarea fiscală necesară. Primele șase luni, să zic, din acest an, puteau să ducă la o ajustare fiscală evidentă și credibilă. Și atunci ne-am trezit că am preluat puterea în preajma analizei la jumătate de an pe care o făcea Comisia Europeană și agențiile de rating. Adică riscam, dacă nu făceam ceva, nu arătam ceva concret, tăieri de fonduri europene, riscam aplicarea acelei proceduri de deficit excesiv și evident că toți creditorii internațional, agențiile de rating procedau și la depunctare a României și trecea ei într-o clasă de risc foarte nasoală: junk. Care la rândul ei apoi atrăgea retrageri masive de capital din România. Pentru că da, investitorii de afară sunt foarte atenți cu capitalul lor și au proceduri foarte clare”, spune analistul.

Era vorba de câteva zeci de miliarde de euro retrase aproape instantaneu din România, a precizat Păun.

„Un dezastru, dacă mă întrebați pe mine pentru România, dacă s-ar fi întreba întâmplat treaba aceasta și atunci am câștigat timp. Am evitat la limită un dezastru”, a precizat el.

Pe de altă parte, reacțiile mediului de afaceri nu s-au lăsat așteptate. Organizațiile patronale și camerele de comerț au avertizat că pachetul Bolojan va lovi în special IMM-urile, companiile cu capital românesc și sectoare esențiale precum transporturile, HoReCa și comerțul online. Mai grav este că povara fiscală cade și pe investitori. Această realitate descurajează tocmai acea clasă de antreprenori-investitori de care România are nevoie pentru a-și diversifica sursele de venituri pe termen lung, iar această curbă de sacrificiu e urmată de un traseu extrem de periculos, care nu garantează supraviețuirea multor afaceri.