Prima pagină » Peste 100.000 de euro dispăruți din contul unei firme în 30 de minute. Banii au ajuns la bancomate crypto, apoi în Singapore

Peste 100.000 de euro dispăruți din contul unei firme în 30 de minute. Banii au ajuns la bancomate crypto, apoi în Singapore

Peste 100.000 de euro dispăruți din contul unei firme în 30 de minute. Banii au ajuns la bancomate crypto, apoi în Singapore
sursa foto: Shutterstock

Un antreprenor din Ploiești a povestit, în cadrul conferinței ZF & Orange Business – „Reziliența operațională: de la panică la control”, cum compania sa a fost victima unei fraude bancare în urma căreia peste 100.000 de euro au fost scoși din conturi într-un interval de aproximativ 30 de minute. O parte dintre fonduri au fost transferate către Malta și Franța, iar alte sume au fost retrase cash de persoane fizice și introduse ulterior în bancomate de criptomonede.

Ștefan Giorge, fondator și director general al Gioserv Expert Expedition, companie de transport și agricultură din Prahova, spune că autoritățile au reușit să oprească o parte dintre transferuri și să identifice persoanele implicate. În schimb, banii care au trecut prin bancomatele de crypto au rămas, până în prezent, inaccesibili, deși traseul lor ulterior ar fi cunoscut. Cazul este anchetat, iar antreprenorul susține că experiența arată o vulnerabilitate importantă în zona plăților cu criptomonede și a bancomatelor prin care acestea pot fi cumpărate sau transferate, conform zf.ro.

Frauda s-a derulat în aproximativ 30 de minute

Potrivit relatării lui Giorge, atacul asupra conturilor companiei s-a produs într-o zi de joi, în jurul orei 13:00. În timp ce telefonul antreprenorului și calculatoarele companiei erau practic blocate de apeluri succesive, din conturile firmei au fost efectuate operațiuni în valoare de peste 100.000 de euro.

Antreprenorul spune că a contactat banca imediat ce a observat situația, însă unele dintre transferuri au continuat să fie procesate. Printre acestea s-au numărat transferuri în euro către Malta, dar și operațiuni în lei către persoane fizice din România.

„Banii în euro s-au dus în Malta, direct, în secunda doi – în condițiile în care eu am sunat banca imediat cum s-a întâmplat, tot au fost transferați în Malta 13.700 de euro”, a relatat Giorge.

În paralel, aproximativ 49.000 de lei au fost trimiși prin 11 transferuri către persoane fizice. Aceste persoane nu au rămas însă cu banii în conturi, potrivit antreprenorului. Ele ar fi fost folosite pentru a transforma rapid fondurile transferate în numerar și, ulterior, în criptomonede.

Alte sume au fost transferate direct către Franța. În cazul banilor care au plecat din sistemul bancar, banca nu a mai reușit să recupereze fondurile, susține Giorge.

11 persoane ar fi fost folosite pentru retragerea banilor

Potrivit antreprenorului, persoanele care au primit transferurile în lei au fost instruite să retragă numerar fie de la ghișeele bancare, fie de la bancomate. Ulterior, banii erau depuși în bancomate de criptomonede.

Giorge afirmă că poliția și procurorii au reușit să intervină în cazul unei părți din operațiuni. Cele 11 persoane implicate în retragerile de numerar ar fi fost identificate și arestate, potrivit declarațiilor sale.

Mecanismul descris de antreprenor arată viteza cu care banii pot fi mutați între diferite forme de plată. Într-o primă etapă, fondurile au fost transferate din conturile companiei către persoane fizice. În etapa următoare, acestea au fost transformate în numerar, iar numerarul a fost introdus în infrastructura de tranzacționare a criptomonedelor.

Pentru companie, problema nu s-a încheiat însă odată cu identificarea persoanelor care au retras banii. O parte din fonduri au continuat să circule în afara sistemului bancar tradițional.

Banii ajunși în crypto ar fi fost transferați în conturi din Singapore

Una dintre principalele dificultăți semnalate de antreprenor este legată de banii care au intrat în zona criptomonedelor. Potrivit lui Giorge, traseul ulterior al fondurilor este cunoscut până la anumite conturi din Singapore.

„Din bancomatele de crypto s-au dus în conturi. Se ştiu conturile din Singapore, se ştie titularul contului, dar cei de la poliţie spun că ei nu pot face nimic. Adică ştim exact unde sunt banii, toţi banii”, a afirmat antreprenorul.

În relatarea sa, tocmai această situație reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale cazului: existența unor informații despre traseul banilor nu înseamnă automat și posibilitatea recuperării acestora.

Giorge susține că fondurile care au trecut prin bancomatele de criptomonede nu au putut fi recuperate până în prezent. El consideră că lipsa unui cadru suficient de clar pentru aceste dispozitive creează o zonă vulnerabilă pentru companii și persoane fizice.

Antreprenorul cere, în acest context, o reglementare mai clară a bancomatelor de crypto și a operatorilor care le gestionează.

Bancomatele de crypto, o zonă pe care antreprenorul o consideră insuficient monitorizată

Giorge a insistat asupra faptului că operațiunile nu au fost realizate exclusiv prin instrumente digitale complexe, ci și prin aparate amplasate fizic, în spații accesibile publicului.

„Banii au plecat din acel bancomat de crypto pus la colţul străzii, prin nişte persoane de 50, 60, 70 de ani, instruite”, a spus antreprenorul.

El a remarcat că persoanele implicate în retrageri nu aveau neapărat profilul pe care publicul l-ar asocia cu utilizarea criptomonedelor. În opinia sa, faptul că persoane fără experiență evidentă în utilizarea tehnologiei au putut fi instruite să retragă și să introducă rapid bani într-un sistem crypto arată cât de accesibilă a devenit această infrastructură.

„Eu am 39 de ani şi, sincer, lucrez în fiecare zi cu tehnologia, şi nu ştiu cum pun bani într-un cont de crypto”, a explicat fondatorul Gioserv Expert Expedition.

Pentru antreprenor, problema nu este existența criptomonedelor în sine, ci modul în care anumite infrastructuri de conversie și transfer pot fi utilizate într-un lanț de operațiuni frauduloase.

Comparația cu ATM-urile bancare

Una dintre solicitările formulate de Giorge este ca bancomatele de criptomonede să intre într-un cadru de reglementare și supraveghere mai clar. El a comparat situația cu cea a bancomatelor bancare clasice, unde utilizatorul are, în cazul unei probleme, un operator sau o instituție către care se poate adresa.

Argumentul antreprenorului este că un dispozitiv amplasat într-un spațiu public și prezentat drept ATM poate crea impresia unui nivel de siguranță similar celui oferit de infrastructura bancară tradițională.

În cazul fraudei reclamate de Gioserv, însă, banii au trecut printr-o succesiune de operațiuni care, potrivit antreprenorului, a făcut dificilă intervenția autorităților după ce fondurile au ajuns în zona crypto.

Pentru o companie, diferența este importantă. O tranzacție bancară poate fi urmărită prin conturi și intermediari financiari cunoscuți, în timp ce transferurile către infrastructura criptomonedelor pot implica alte tipuri de portofele, operatori și jurisdicții.

Antreprenorul avertizează și asupra riscului de evaziune

Giorge consideră că problema bancomatelor de criptomonede nu se limitează la fraudele bancare. În cadrul conferinței, el a susținut că aceeași infrastructură poate fi folosită și pentru operațiuni care urmăresc scoaterea banilor din circuitul fiscal tradițional.

„Cu aceste bancomate de crypto se face şi evaziune. Se duc la bancomatul de crypto şi scapă de ANAF. Mi se pare ceva extraordinar ce se întâmplă în ţara asta cu bancomatele de crypto şi cu aceste transferuri, care nu sunt monitorizate”, a avertizat el. Aceste afirmații reprezintă poziția antreprenorului exprimată în cadrul evenimentului și vin în contextul experienței sale directe cu frauda care a afectat compania.

Cazul Gioserv Expert Expedition aduce astfel în discuție nu doar securitatea conturilor bancare ale companiilor, ci și punctul în care banii pot părăsi rapid sistemul financiar convențional. În mai puțin de o oră, potrivit relatării antreprenorului, fondurile au trecut de la conturile unei firme la persoane fizice, apoi în numerar, prin bancomate crypto și ulterior către conturi din afara țării.

Pentru Giorge, principala lecție este că protecția unei companii împotriva fraudelor nu se poate opri la relația cu banca. Odată ce banii sunt transferați și convertiți printr-un lanț de intermediari, recuperarea lor poate deveni mult mai dificilă. Antreprenorul consideră că reglementarea și monitorizarea bancomatelor de criptomonede ar trebui să fie parte din răspunsul autorităților, mai ales în condițiile în care aceste dispozitive sunt accesibile publicului și pot fi utilizate pentru transformarea rapidă a banilor transferați în numerar sau active digitale.

Alte articole importante
Ministrul Finanțelor: 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite au transmis propunerile de cheltuieli pentru bugetul din 2027
Macroeconomie
Ministrul Finanțelor: 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite au transmis propunerile de cheltuieli pentru bugetul din 2027
Aproape 88% dintre ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat au transmis Ministerului Finanțelor propunerile privind limitele de cheltuieli pentru anul 2027. Instituțiile care nu au finalizat procedura trebuie să trimită datele până pe 9 noiembrie, iar verificarea și completarea informațiilor sunt programate să se încheie până pe 11 noiembrie, a […]
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
Tehnologie
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
România are două oferte pentru construirea unui centru de infrastructură de inteligență artificială de tip AI Gigafactory, iar autoritățile se află în etapa finală a procesului de selecție. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, speră ca rezultatul să poată fi anunțat până la sfârșitul anului 2026. Anunțul a fost făcut vineri, la Concordia Summit 2026, unde ministrul […]
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Bănci-Asigurări-IFN
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]