Un antreprenor din Ploiești a povestit, în cadrul conferinței ZF & Orange Business – „Reziliența operațională: de la panică la control”, cum compania sa a fost victima unei fraude bancare în urma căreia peste 100.000 de euro au fost scoși din conturi într-un interval de aproximativ 30 de minute. O parte dintre fonduri au fost transferate către Malta și Franța, iar alte sume au fost retrase cash de persoane fizice și introduse ulterior în bancomate de criptomonede.
Ștefan Giorge, fondator și director general al Gioserv Expert Expedition, companie de transport și agricultură din Prahova, spune că autoritățile au reușit să oprească o parte dintre transferuri și să identifice persoanele implicate. În schimb, banii care au trecut prin bancomatele de crypto au rămas, până în prezent, inaccesibili, deși traseul lor ulterior ar fi cunoscut. Cazul este anchetat, iar antreprenorul susține că experiența arată o vulnerabilitate importantă în zona plăților cu criptomonede și a bancomatelor prin care acestea pot fi cumpărate sau transferate, conform zf.ro.
Potrivit relatării lui Giorge, atacul asupra conturilor companiei s-a produs într-o zi de joi, în jurul orei 13:00. În timp ce telefonul antreprenorului și calculatoarele companiei erau practic blocate de apeluri succesive, din conturile firmei au fost efectuate operațiuni în valoare de peste 100.000 de euro.
Antreprenorul spune că a contactat banca imediat ce a observat situația, însă unele dintre transferuri au continuat să fie procesate. Printre acestea s-au numărat transferuri în euro către Malta, dar și operațiuni în lei către persoane fizice din România.
„Banii în euro s-au dus în Malta, direct, în secunda doi – în condițiile în care eu am sunat banca imediat cum s-a întâmplat, tot au fost transferați în Malta 13.700 de euro”, a relatat Giorge.
În paralel, aproximativ 49.000 de lei au fost trimiși prin 11 transferuri către persoane fizice. Aceste persoane nu au rămas însă cu banii în conturi, potrivit antreprenorului. Ele ar fi fost folosite pentru a transforma rapid fondurile transferate în numerar și, ulterior, în criptomonede.
Alte sume au fost transferate direct către Franța. În cazul banilor care au plecat din sistemul bancar, banca nu a mai reușit să recupereze fondurile, susține Giorge.
Potrivit antreprenorului, persoanele care au primit transferurile în lei au fost instruite să retragă numerar fie de la ghișeele bancare, fie de la bancomate. Ulterior, banii erau depuși în bancomate de criptomonede.
Giorge afirmă că poliția și procurorii au reușit să intervină în cazul unei părți din operațiuni. Cele 11 persoane implicate în retragerile de numerar ar fi fost identificate și arestate, potrivit declarațiilor sale.
Mecanismul descris de antreprenor arată viteza cu care banii pot fi mutați între diferite forme de plată. Într-o primă etapă, fondurile au fost transferate din conturile companiei către persoane fizice. În etapa următoare, acestea au fost transformate în numerar, iar numerarul a fost introdus în infrastructura de tranzacționare a criptomonedelor.
Pentru companie, problema nu s-a încheiat însă odată cu identificarea persoanelor care au retras banii. O parte din fonduri au continuat să circule în afara sistemului bancar tradițional.
Una dintre principalele dificultăți semnalate de antreprenor este legată de banii care au intrat în zona criptomonedelor. Potrivit lui Giorge, traseul ulterior al fondurilor este cunoscut până la anumite conturi din Singapore.
„Din bancomatele de crypto s-au dus în conturi. Se ştiu conturile din Singapore, se ştie titularul contului, dar cei de la poliţie spun că ei nu pot face nimic. Adică ştim exact unde sunt banii, toţi banii”, a afirmat antreprenorul.
În relatarea sa, tocmai această situație reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale cazului: existența unor informații despre traseul banilor nu înseamnă automat și posibilitatea recuperării acestora.
Giorge susține că fondurile care au trecut prin bancomatele de criptomonede nu au putut fi recuperate până în prezent. El consideră că lipsa unui cadru suficient de clar pentru aceste dispozitive creează o zonă vulnerabilă pentru companii și persoane fizice.
Antreprenorul cere, în acest context, o reglementare mai clară a bancomatelor de crypto și a operatorilor care le gestionează.
Giorge a insistat asupra faptului că operațiunile nu au fost realizate exclusiv prin instrumente digitale complexe, ci și prin aparate amplasate fizic, în spații accesibile publicului.
„Banii au plecat din acel bancomat de crypto pus la colţul străzii, prin nişte persoane de 50, 60, 70 de ani, instruite”, a spus antreprenorul.
El a remarcat că persoanele implicate în retrageri nu aveau neapărat profilul pe care publicul l-ar asocia cu utilizarea criptomonedelor. În opinia sa, faptul că persoane fără experiență evidentă în utilizarea tehnologiei au putut fi instruite să retragă și să introducă rapid bani într-un sistem crypto arată cât de accesibilă a devenit această infrastructură.
„Eu am 39 de ani şi, sincer, lucrez în fiecare zi cu tehnologia, şi nu ştiu cum pun bani într-un cont de crypto”, a explicat fondatorul Gioserv Expert Expedition.
Pentru antreprenor, problema nu este existența criptomonedelor în sine, ci modul în care anumite infrastructuri de conversie și transfer pot fi utilizate într-un lanț de operațiuni frauduloase.
Una dintre solicitările formulate de Giorge este ca bancomatele de criptomonede să intre într-un cadru de reglementare și supraveghere mai clar. El a comparat situația cu cea a bancomatelor bancare clasice, unde utilizatorul are, în cazul unei probleme, un operator sau o instituție către care se poate adresa.
Argumentul antreprenorului este că un dispozitiv amplasat într-un spațiu public și prezentat drept ATM poate crea impresia unui nivel de siguranță similar celui oferit de infrastructura bancară tradițională.
În cazul fraudei reclamate de Gioserv, însă, banii au trecut printr-o succesiune de operațiuni care, potrivit antreprenorului, a făcut dificilă intervenția autorităților după ce fondurile au ajuns în zona crypto.
Pentru o companie, diferența este importantă. O tranzacție bancară poate fi urmărită prin conturi și intermediari financiari cunoscuți, în timp ce transferurile către infrastructura criptomonedelor pot implica alte tipuri de portofele, operatori și jurisdicții.
Giorge consideră că problema bancomatelor de criptomonede nu se limitează la fraudele bancare. În cadrul conferinței, el a susținut că aceeași infrastructură poate fi folosită și pentru operațiuni care urmăresc scoaterea banilor din circuitul fiscal tradițional.
„Cu aceste bancomate de crypto se face şi evaziune. Se duc la bancomatul de crypto şi scapă de ANAF. Mi se pare ceva extraordinar ce se întâmplă în ţara asta cu bancomatele de crypto şi cu aceste transferuri, care nu sunt monitorizate”, a avertizat el. Aceste afirmații reprezintă poziția antreprenorului exprimată în cadrul evenimentului și vin în contextul experienței sale directe cu frauda care a afectat compania.
Cazul Gioserv Expert Expedition aduce astfel în discuție nu doar securitatea conturilor bancare ale companiilor, ci și punctul în care banii pot părăsi rapid sistemul financiar convențional. În mai puțin de o oră, potrivit relatării antreprenorului, fondurile au trecut de la conturile unei firme la persoane fizice, apoi în numerar, prin bancomate crypto și ulterior către conturi din afara țării.
Pentru Giorge, principala lecție este că protecția unei companii împotriva fraudelor nu se poate opri la relația cu banca. Odată ce banii sunt transferați și convertiți printr-un lanț de intermediari, recuperarea lor poate deveni mult mai dificilă. Antreprenorul consideră că reglementarea și monitorizarea bancomatelor de criptomonede ar trebui să fie parte din răspunsul autorităților, mai ales în condițiile în care aceste dispozitive sunt accesibile publicului și pot fi utilizate pentru transformarea rapidă a banilor transferați în numerar sau active digitale.