Cererea pentru drone de mici dimensiuni în SUA este în plin avânt, alimentată de lecțiile războiului din Ucraina și de noile strategii ale Pentagonului. Cu toate acestea, piața devine rapid suprasaturată, iar investitorii și oficialii din industrie încep să avertizeze că prea mulți jucători se luptă pentru o felie prea mică din acest imens tort.
„Piața e plină de companii care oferă produse aproape identice din punct de vedere al capabilităților”, a declarat, sub protecția anonimatului, un investitor din industria apărării pentru Business Insider. Majoritatea sunt quadcoptere cu funcționalități similare și adaptabilitate redusă la cerințele reale ale frontului.
Această explozie de ofertă vine pe fondul unor semnale pozitive din partea Pentagonului, dar fără ca aceste semnale să se traducă, deocamdată, în contracte substanțiale. În prezent, multe dintre aceste produse se află în programe demonstrative de tehnologie, fără a fi integrate în programe oficiale de achiziții („programs of record”).
Conflictul din Ucraina a schimbat radical percepția asupra războiului modern. Dronele FPV ieftine, folosite pentru recunoaștere, atacuri precise sau misiuni de sacrificiu, au devenit o armă esențială. În parteneriat direct cu armata, Ucraina produce lunar sute de mii de astfel de drone, majoritatea cu componente chinezești.
SUA, însă, nu se pot baza pe componente din China, ceea ce limitează opțiunile și ridică prețurile. În plus, în lipsa unui conflict major, cererea anuală a Pentagonului rămâne modestă – între 10.000 și 15.000 de unități, potrivit Sarah Pearson, director adjunct pentru operațiuni comerciale la Defense Innovation Unit (DIU).
Un producător american de drone a comparat actuala efervescență de pe piața dronelor cu ceea ce se întâmpla în industria auto de la începutul secolului XX: „Atunci erau zeci de firme care produceau mașini. În final, doar cele mai puternice au rămas”.
Aceeași selecție naturală se profilează acum și în sectorul dronelor. Multe startupuri nu vor reuși să atingă standardele militare de performanță, de capacitate de producție și de securitate. „Unii nu pot livra un produs fiabil, alții nu pot scala producția”, spune același antreprenor.
Deși interesul pentru drone este la cote înalte, amintirile eșecurilor din anii 2010 îi fac pe investitori să fie reținuți. Atunci, multe companii au pariat pe drone comerciale sau militare, fără a reuși să transforme prototipurile în profit. Acum, cu o piață fragmentată și fără certitudinea unor comenzi consistente, riscurile rămân mari.
DIU încurajează competiția, mizând pe ideea că presiunea concurențială va produce soluții mai bune. Însă, în lipsa unei cereri semnificative și recurente, multe dintre companiile nou-intrate ar putea dispărea înainte ca produsele lor să ajungă pe câmpul de luptă.
Industria americană a dronelor se află într-o fază de efervescență, dar riscă un blocaj dacă Pentagonul nu crește ritmul achizițiilor. Lecțiile din Ucraina confirmă valoarea strategică a dronelor ieftine și numeroase, dar aplicarea lor în contextul american rămâne o provocare logistică, politică și economică.
Fără o viziune clară privind volumul și sustenabilitatea comenzilor, piața dronelor riscă să repete ciclul boom & bust atât de familiar în sectorul tech.