România face un pas important în consolidarea industriei sale de apărare prin lansarea producției de drone militare la Brașov, unde, potrivit ministrului Economiei, Bogdan Ivan, vor fi produse anual circa 3.500 de unități, marcând astfel o etapă esențială în dezvoltarea capacităților tehnologice și militare ale țării.
Potrivit ministrului Economiei, protocolul pentru transferul tehnologic a fost deja semnat cu o companie americană, iar scopul este producerea a „circa 3.500 de bucăți anual”.
În răspunsul său la întrebarea privind lansarea prototipului de dronă românească și producătorul acesteia, Bogdan Ivan a explicat:
„Este în momentul de față un protocol între cei de la Carfil (n.r. producător de tehnică militară), cu o companie americană care dezvoltă acele concepte tip. E un protocol între Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, de anul trecut, și Ministerul Economiei prin care se face transferul tehnologic și mai multe teste de prototipuri de la INCAS (n.r. Institutul National De Cercetare Dezvoltare Aerospațial Elie Carafoli) și de la COMOTI (n.r. Institutul National de Cercetare Dezvoltare Turbomotoare) către Carfil Brașov; sunt în diferite stadii.”
Acest protocol reprezintă baza colaborării între instituțiile românești și partenerii americani pentru dezvoltarea și producția dronelor militare.
Ministrul a subliniat că procesul de asamblare este unul complex, dar va începe în această vară:
„Este clar că asamblarea începe în cursul acestei veri. E un proces tehnologic destul de complex. Ideea e ca până la finalul anului să se ajungă cu cele șapte prototipuri care sunt în momentul de față pe masă – și sunt selectate trei din şapte să înceapă producția în cursul acestei veri – să se ajungă la o producție de circa 3.500 de bucăți anual.”
El a mai menționat că prototipurile există deja și au fost testate pe teren, în prezența reprezentanților mass-media, la Carfil Brașov, în urmă cu 3-4 săptămâni, iar linia de producție este montată și pregătită pentru lansare.
Bogdan Ivan a explicat și legătura cu finanțarea europeană:
„Noi suntem oarecum beneficiari cu industria de apărare, pentru că vorbim despre achiziții în Mecanismul SAFE, finanțat de Comisia Europeană, care duce până la 150 de miliarde de euro. Noi am transmis capacitățile de producție pentru următorii zece ani, evoluția lor, modul în care putem să profilăm ce putem construi și să fim competitivi, la nivelul României.”
Acest mecanism oferă un cadru financiar important pentru dezvoltarea industriei de apărare în România.
Ministrul a vorbit despre colaborarea cu Ministerul Apărării și despre organizarea unui grup de lucru dedicat:
„Este o discuție foarte complexă cu Ministerul Apărării, la nivel guvernamental e și un grup de lucru format pe acest subiect. Au fost transmise un set de propuneri, rămâne de văzut care dintre ele vor fi acceptate, care sunt eligibile.”
Această colaborare este esențială pentru integrarea proiectului în strategiile naționale de apărare.
Un alt aspect important semnalat de Bogdan Ivan este extinderea domeniului de aplicare al Mecanismului SAFE:
„România a cerut și includerea domeniului naval, tocmai pentru a crea o oportunitate pentru Şantierul Naval Mangalia de a se construi nave cu destinație militară acolo, și eu mă bucur foarte mult că cei din Comisia Europeană, în urma argumentului prezentat de România, au acceptat să includă pe lângă cele șapte domenii-cheie și domeniul naval.”
Această decizie deschide noi perspective pentru industria navală militară românească.
Ministrul a încheiat cu detalii despre calendarul procesului:
„A fost prezentată o listă preliminară, termenele au fost de 60 de zile din momentul prezentării publice a Mecanismului SAFE și au fost transmise deja.”
Aceasta indică faptul că România este activă în procesul de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltarea industriei de apărare.