PNRR în impas major: România trebuia să fie la cererea 7, dar s-a blocat la 3

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că a preluat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) într-un moment critic, cu mecanismul de plată suspendat și cu riscul real de pierdere a fondurilor europene. Oficialul aruncă responsabilitatea asupra fostei guvernări, pe care o acuză de întârzieri majore și blocaje administrative. Declarațiile au fost făcute marți, într-o intervenție la Digi 24.

„România trebuia să fie la cererea 7 sau 8”

Potrivit ministrului, România ar fi trebuit să fie mult mai avansată în calendarul cererilor de plată.

„Conform graficelor inițiale, România trebuia să fie la cererea de plată șapte sau chiar opt în acest moment”, a afirmat Pîslaru, subliniind că actualul decalaj este mult mai mare decât s-a admis public anterior.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

În schimb, la preluarea mandatului de către actualul Executiv, situația era blocată la cererea de plată numărul trei, aflată sub suspendare.

Suspendarea cererii 3 a blocat accesul la bani

Ministrul a explicat că, atât timp cât cererea de plată 3 a fost suspendată, România nu a putut transmite noi solicitări către Comisia Europeană. El a precizat că tranșele din PNRR nu sunt simple rambursări, ci sunt condiționate de îndeplinirea unor reforme și investiții asumate.

Fără deblocarea cadrului procedural, depunerea unei noi cereri nu era posibilă. Abia după renegocierea planului a putut fi transmisă cererea de plată 4, în luna decembrie.

„PNRR era pe cale să colapseze”

Dragoș Pîslaru a susținut că renegocierea PNRR a fost o măsură necesară pentru a evita prăbușirea întregului mecanism.

„Nu puteai depune cererea de plată patru decât după revizuirea și renegocierea PNRR-ului. L-am renegociat pentru că era pe cale să colapseze”, a declarat ministrul. În opinia sa, situația moștenită a pus România într-o poziție vulnerabilă în raport cu angajamentele asumate la nivel european.

Ministrul a criticat, totodată, vocile care acuză actuala guvernare pentru întârzieri, susținând că responsabilitatea pentru blocajele inițiale aparține celor care au gestionat anterior planul.