România, în cursă contra cronometru pentru PNRR: întârzieri la jaloane de miliarde de euro

România riscă să piardă sume importante din finanțarea europeană prin PNRR, în contextul în care mai multe reforme esențiale înregistrează întârzieri majore. O analiză internă a Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată că cel puțin 14 jaloane și ținte, fiecare cu penalități de sute de milioane de euro, sunt în pericol de a nu fi finalizate la timp.

Valoarea penalităților asociate acestor întârzieri variază între 770 și 973 de milioane de euro pentru fiecare jalon, ceea ce ridică miza totală la miliarde de euro. În total, România mai are de îndeplinit reforme și investiții în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro până la finalul programului. Până în prezent, autoritățile au reușit să atragă doar jumătate din fondurile totale disponibile, aproximativ 10,72 miliarde de euro, după depunerea a trei cereri de plată la Comisia Europeană.

Reforme-cheie blocate: de la mediu și energie până la ANAF și salarizare

Printre cele mai problematice domenii identificate se numără mediul, energia, fiscalitatea și administrația publică. La nivelul Ministerul Mediului, două jaloane majore, fiecare cu penalități de peste 970 de milioane de euro, sunt încă neimplementate. Acestea vizează modificări legislative privind gestionarea resurselor de apă și protecția biodiversității.

IT-ul rămâne lider la salarii. Petrolul și gazele, pe locul doi în clasamentul celor mai bine plătite domenii

15:34

Șapte din zece români din diaspora nu vor să revină în țară în următorul an, deși majoritatea investesc deja în România

13:40

Situația este complicată și în zona dezvoltării teritoriale. Ministerul Dezvoltării întârzie adoptarea Codului urbanismului, un proiect considerat esențial pentru deblocarea fondurilor. Calendarul actual indică o posibilă intrare în vigoare abia în august 2026, după parcurgerea etapelor parlamentare și promulgarea de către președinte.

În sectorul energetic, Ministerul Energiei are întârzieri la mai multe jaloane, inclusiv în ceea ce privește strategia pentru hidrogen, măsurile de decarbonizare și eliminarea capacităților pe bază de cărbune. Aceste reforme sunt esențiale pentru tranziția energetică și pentru respectarea angajamentelor climatice.

Probleme majore în fiscalitate și administrație

Un alt punct critic este reprezentat de reformele fiscale. Ministerul Finanțelor trebuie să implementeze schimbări majore în funcționarea ANAF și a administrației vamale, precum și să crească gradul de colectare a veniturilor. Aceste jaloane sunt considerate esențiale pentru stabilitatea bugetară, însă implementarea lor depinde de modificări legislative complexe și de decizii politice sensibile.

În paralel, Ministerul Muncii întârzie adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public, un alt angajament major din PNRR. Proiectul necesită consens politic și are implicații bugetare semnificative.

De asemenea, instituții precum Agenția Națională de Integritate și Secretariatul General al Guvernului au întârzieri în implementarea reformelor privind integritatea și guvernanța corporativă a companiilor de stat.

Risc ridicat pentru o treime din fonduri

Ministrul investițiilor, Dragoș Pîslaru, a recunoscut existența unor riscuri, dar a respins scenariul pierderii fondurilor. Potrivit acestuia, nu există posibilitatea ca reformele să nu fie îndeplinite, având în vedere penalitățile ridicate.

Totuși, oficialul a admis că aproximativ o treime din cele 10 miliarde de euro rămase prezintă un risc ridicat de nefinalizare la termen, ceea ce indică presiuni semnificative asupra administrației.

Pentru a evita blocajele, MIPE a introdus un mecanism strict de monitorizare, cu raportări bilunare privind stadiul reformelor. Aceste evaluări vor fi prezentate periodic în ședințele de guvern.

Decizii politice, cheia deblocării fondurilor

Un element comun pentru majoritatea jaloanelor întârziate este necesitatea unui acord politic la nivelul coaliției de guvernare. Fără acest consens, adoptarea legislației necesare riscă să fie amânată, ceea ce ar putea duce la pierderi financiare importante. Multe dintre măsuri implică schimbări structurale care pot genera controverse politice și sociale.

Capacitatea autorităților de a accelera implementarea reformelor va determina nu doar accesul la fondurile europene, ci și ritmul modernizării economiei. Întârzierile pot avea efecte în lanț asupra dezvoltării economice și a stabilității bugetare.