Un proiect industrial ambițios din România, care vizează construirea celei mai mari fabrici de procesare a lânii din Europa, a obținut o decizie favorabilă în instanță, redeschizând perspectiva unei investiții de zeci de milioane de euro. După luni de incertitudine și blocaje administrative, investitorii au reușit să întoarcă situația în favoarea lor, iar proiectul ar putea reintra pe linia de finanțare publică.
Decizia vine într-un moment în care România încearcă să își consolideze industria de procesare și să valorifice mai eficient resursele interne, inclusiv în domenii considerate până recent marginale, precum prelucrarea lânii, conform profit.ro.
Investitorii din spatele proiectului fabricii de la Făgețelu, județul Olt, au obținut anularea în instanță a deciziilor prin care Ministerul Economiei retrăsese ajutorul de stat în valoare de peste 182 de milioane de lei. Hotărârea a fost pronunțată de Curtea de Apel și reprezintă un punct de cotitură pentru dezvoltarea investiției.
Potrivit reprezentanților companiei Eco Partnersheep Insulation, instanța a anulat două documente esențiale care au stat la baza retragerii finanțării. Dacă decizia va rămâne definitivă, în urma unui eventual recurs, proiectul va reveni la situația inițială, ceea ce înseamnă reluarea acordării sprijinului financiar.
„Dacă sentința rămâne neschimbată, ar trebui să primim banii. În caz contrar, vom solicita executarea Ministerului Economiei în instanță”, a declarat acționarul majoritar al companiei, Cristian Mercioniu.
Această evoluție juridică readuce în prim-plan una dintre cele mai mari investiții planificate în sectorul procesării lânii din Europa și ar putea avea efecte importante asupra economiei locale și naționale.
Fabrica din Făgețelu este concepută ca un complex industrial integrat, care va acoperi întregul lanț de procesare a lânii: de la colectare și sortare până la produse finite. Suprafața construită ar urma să atingă aproximativ 11.500 de metri pătrați, iar instalațiile vor permite desfășurarea tuturor etapelor tehnologice – spălare, procesare, ambalare.
Pe lângă produsele tradiționale din lână, fabrica va produce și materiale inovatoare destinate industriei construcțiilor și sectorului auto, precum soluții fono și termoizolante. De asemenea, proiectul include obținerea de lanolină și îngrășăminte organice, utilizabile în agricultura ecologică.
Investiția totală estimată inițial se ridică la aproximativ 34 de milioane de euro, din care o parte semnificativă urma să fie acoperită prin ajutor de stat. Pierderea finanțării a blocat temporar proiectul, însă decizia instanței oferă acum o nouă șansă pentru relansare.
Proiectul a primit autorizația de construire în 2023, iar autoritățile au anunțat atunci acordarea unui ajutor de stat consistent pentru susținerea investiției. Ulterior, în 2024, au fost atribuite contracte importante pentru achiziția echipamentelor și pentru lucrările de construcție, în valoare totală de aproape 30 de milioane de euro.
Cu toate acestea, la începutul anului următor, Ministerul Economiei a decis retragerea finanțării, fără ca proiectul să fie finalizat. Motivele care au stat la baza acestei decizii nu au fost detaliate complet în spațiul public, însă efectul a fost blocarea unei investiții considerate strategică. Această situație a determinat investitorii să conteste decizia în instanță, iar hotărârea recentă a Curții de Apel le-a dat dreptate, cel puțin într-o primă etapă.
Reluarea proiectului ar putea avea implicații semnificative pentru economia României. Industria lânii este în prezent subexploatată, deși țara dispune de resurse importante în acest domeniu. O astfel de fabrică ar putea reduce exportul de materie primă neprocesată și ar crea valoare adăugată pe plan intern.
În plus, proiectul ar genera locuri de muncă în mediul rural și ar stimula dezvoltarea unor lanțuri economice conexe, de la agricultură până la industrie și logistică. De asemenea, producția de materiale ecologice și soluții pentru construcții sustenabile ar putea poziționa România mai bine pe piața europeană a produselor verzi.
Pe termen lung, o astfel de investiție ar putea contribui la reducerea dependenței de importuri și la creșterea competitivității industriei locale.