Prețurile la electricitate și gaze explodează în 2025. România rămâne printre cele mai ieftine țări din UE

Datele Eurostat publicate în 2025 arată o creștere puternică a costurilor la electricitate și gaze pentru gospodării în toată Europa. Diferențele dintre state sunt uriașe, iar impactul războiului din Ucraina continuă să se simtă în piață. România se menține însă printre țările cu cele mai mici prețuri la gaz din UE.

Facturile la electricitate cresc peste tot în Europa, dar decalajele devin tot mai mari

Noile statistici confirmă o realitate dură pentru milioane de gospodării. Costul electricității diferă enorm în funcție de țară, într-o perioadă în care iarna și tensiunile geopolitice apasă pe consumatori. În prima jumătate a anului 2025, prețurile au variat între 6,2 euro pentru 100 kWh în Turcia și 38,4 euro în Germania.

Europa de Vest a înregistrat cele mai mari niveluri nominale. Belgia a atins 35,7 euro pentru 100 kWh, iar Danemarca a urmat cu 34,9 euro. Italia, Irlanda și Cehia au depășit și ele pragul de 30 de euro, accentuând presiunea deja resimțită de consumatori. Costurile ridicate sunt influențate de mixurile energetice dominate de gaz și energie regenerabilă scumpă, de taxele locale și de politicile de achiziție aplicate de marii furnizori.

Aproape 90% dintre români au redus consumul de energie pentru a-și micșora factura

08:41

Jaful de la Luvru: O poveste despre psihologia umană și AI

08:37

ANALIZĂ

Situația din Europa Centrală și de Est este radical diferită. Majoritatea statelor au rămas sub 10 euro pentru 100 kWh, o diferență care pare greu de justificat într-o piață europeană unificată. Turcia, Georgia, Kosovo, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru au menținut cele mai mici tarife din regiune. În interiorul Uniunii Europene, Ungaria a raportat cel mai scăzut preț, cu doar 10,4 euro. În Spania și Franța, costurile s-au situat sub media europeană, dar mult peste nivelul statelor estice.

Puterea de cumpărare schimbă radical clasamentul european

Prețurile nominale spun doar o parte din poveste. Ajustarea costurilor la standardele puterii de cumpărare modifică substanțial ordinea în care țările apar pe hartă. Eurostat arată că un euro nu are aceeași valoare peste tot, iar această diferență transformă analiza într-una mult mai nuanțată.

De exemplu, Cehia urcă pe primul loc la costurile ajustate, cu un nivel de 39,2 PPS. Polonia urmează cu 35 PPS, iar Italia și Germania depășesc 34 PPS, semnalând o presiune reală asupra gospodăriilor, în ciuda unor salarii mai mari. În contrast, Malta, Turcia și Ungaria rămân la capătul inferior, cu niveluri semnificativ reduse.

Țările nordice apar într-o zonă mai favorabilă decât se credea. Norvegia și Finlanda au un cost al electricității mult mai accesibil atunci când se analizează valoarea reală a veniturilor. Suedia se menține sub media UE, deși nominal are prețuri apropiate de cele vest-europene.

În multe state, prețurile au rămas relativ stabile față de anul anterior. Totuși, Moldova și Turcia au înregistrat creșteri de peste 50%. Luxemburg și Irlanda au raportat majorări de peste 25%, în timp ce Slovenia, Finlanda și Cipru au avut scăderi semnificative.

Gazele naturale: diferențe mai mari decât la electricitate

Gazul natural continuă să prezinte diferențe la fel de mari. În prima jumătate a anului 2025, Suedia a avut cel mai ridicat cost din Europa, cu 21,30 euro pentru 100 kWh. Țările de Jos au urmat cu 16,2 euro, iar Danemarca cu 13,1 euro. Media UE s-a oprit la 11,4 euro, dar realitatea din teren este mult mai fragmentată.

La polul opus, Georgia a raportat cel mai mic preț nominal, de doar 1,7 euro, urmată de Turcia cu 2,1 euro. În interiorul Uniunii Europene, Ungaria, Croația și România au avut cele mai mici tarife, cu niveluri care nu depășesc 6 euro. Diferența este uriașă în raport cu vârful clasamentului.

În marile economii europene, situația este neuniformă. Franța conduce la capitolul preț ridicat cu 13 euro, urmată de Italia și Germania. Spania, în schimb, rămâne cea mai accesibilă dintre cele patru mari țări, cu 8,6 euro.

Experții VaasaETT indică o listă amplă de factori responsabili pentru aceste diferențe. Strategiile de achiziție, politicile tarifare, nivelurile de stocare, condițiile meteorologice și interconectarea rețelelor energetice influențează direct costurile finale.

Datele ajustate la puterea de cumpărare modifică din nou perspectiva. Suedia rămâne cea mai scumpă, iar Ungaria și România are cele mai mici costuri. Macedonia de Nord se remarcă printr-un nivel PPS extrem de ridicat, deși prețul nominal nu este în partea superioară a clasamentului.