Propunere pentru siguranța turiștilor români: trei fonduri speciale pentru situații de criză

În contextul tensiunilor geopolitice și al incidentelor care au afectat transportul aerian internațional, Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) propune introducerea unui sistem modern de protecție pentru turiștii români. Organizația solicită crearea a trei mecanisme financiare dedicate: un fond de garantare pentru agențiile de turism, un fond pentru biletele de avion și un fond special pentru repatrierea cetățenilor în situații de criză.

Reprezentanții industriei turistice susțin că aceste instrumente ar putea oferi o protecție reală pentru românii care călătoresc în străinătate și ar reduce riscurile financiare sau logistice care apar în situații neprevăzute. ANAT afirmă că este pregătită să colaboreze cu autoritățile pentru a transforma aceste propuneri în mecanisme funcționale la nivel național.

Turiști blocați în Orientul Mijlociu

Discuția despre protecția turiștilor a devenit mai intensă în ultimele zile, după ce aproximativ 3.000 de cetățeni români aflați în state din Orientul Mijlociu au cerut sprijin pentru repatriere. Problemele au apărut după închiderea spațiului aerian în anumite zone, pe fondul conflictului din Iran.

Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

16:45

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

În aceste condiții, numeroase agenții de turism au fost nevoite să gestioneze situații dificile pentru turiștii care nu au mai putut reveni în țară la datele programate. Conform legislației aplicabile în caz de circumstanțe extraordinare, agențiile au suportat primele trei nopți de cazare pentru clienții afectați și au încercat să găsească soluții pentru prelungirea sejurului până la reluarea zborurilor comerciale.

În paralel, operatorii de turism au încercat să identifice variante alternative de transport pentru repatrierea clienților, însă aceste soluții sunt limitate atunci când spațiul aerian este blocat pentru perioade mai lungi.

Vid legislativ în situații extreme

Reprezentanții industriei turistice avertizează că actualul cadru legislativ nu oferă soluții clare în situații de criză majoră.

Potrivit ANAT, legea prevede repatrierea turiștilor în momentul în care transportul comercial devine din nou disponibil. Totuși, nu există reglementări precise pentru cazurile în care spațiul aerian rămâne blocat o perioadă îndelungată, iar repatrierea ar presupune organizarea unor curse speciale charter. Aceste operațiuni implică costuri foarte mari și depășesc, de regulă, capacitatea financiară a agențiilor de turism. În același timp, nici statul nu are o obligație legală automată de a interveni în astfel de situații.

„Situația actuală arată încă o dată că România nu dispune de mecanisme funcționale de protecție pentru turiști în situații de criză majoră”, avertizează reprezentanții organizației.

Fondul de garantare pentru agențiile de turism

Una dintre soluțiile propuse de ANAT este introducerea unui fond de garantare pentru agențiile de turism, inspirat din modele existente în mai multe state europene.

Scopul acestui mecanism ar fi protejarea clienților în cazul în care o agenție intră în insolvență sau nu își mai poate îndeplini obligațiile contractuale.

Potrivit reprezentanților industriei, proiectul de lege pentru acest fond este promovat de mai mulți ani, însă nu a fost adoptat până acum de autorități.

ANAT susține că inițiativa nu a fost tratată cu suficientă prioritate de foștii miniștri ai Economiei și Turismului, printre care Radu Oprea, Bogdan Ivan și Radu Miruță.

În prezent, reprezentanții organizației afirmă că există un dialog mai constructiv cu actuala conducere a ministerului și speră ca fondul de garantare să devină funcțional în viitorul apropiat, posibil începând cu 1 ianuarie 2027.

Protecție pentru pasagerii aerieni

O altă propunere vizează crearea unui fond special pentru biletele de avion. Modelul ar fi inspirat din sistemul aplicat în Danemarca, unde se colectează o contribuție de aproximativ un euro pentru fiecare segment de zbor.

Scopul acestui fond ar fi protejarea pasagerilor în situația falimentului unei companii aeriene.

Exemplul invocat de ANAT este falimentul companiei Blue Air, care a lăsat aproximativ 280.000 de pasageri fără zborurile cumpărate. Potrivit datelor prezentate de organizație, pierderile totale ale clienților au depășit 90 de milioane de euro.

În lipsa unui mecanism de garantare, recuperarea acestor bani s-a dovedit dificilă pentru majoritatea pasagerilor afectați.

Fond pentru repatrierea românilor în situații de criză

Al treilea mecanism propus de ANAT este un fond dedicat repatrierii cetățenilor români în situații de urgență.

Potrivit organizației, acest fond ar putea fi coordonat de Ministerul Afacerilor Externe și ar fi alimentat prin contribuții foarte mici din partea pasagerilor.

Propunerea prevede o taxă de aproximativ 0,5 euro pentru fiecare pasager aerian și 0,5 euro pentru fiecare turist transportat cu autocarul pe rute care au punct de plecare sau destinație în România.

Sumele ar fi colectate pe o perioadă limitată, până când fondul ar acumula suficiente resurse pentru a putea interveni rapid în situații de criză majoră.

Reprezentanții industriei turistice spun că un astfel de mecanism ar permite organizarea rapidă a unor zboruri speciale pentru repatrierea românilor aflați în dificultate în străinătate, fără a depinde de decizii politice punctuale sau de disponibilitatea fondurilor de urgență ale Guvernului.

„Nu cerem bani, cerem cadru legal funcțional și dedicat”, transmit reprezentanții ANAT, subliniind că industria turismului este pregătită să contribuie la construirea acestor soluții pentru protejarea turiștilor români.