Chatboții de inteligență artificială au devenit parte din rutina zilnică a sute de milioane de oameni din întreaga lume, însă alături de popularitate au apărut și primele semnale de alarmă. Utilizarea excesivă a AI-ului conversațional poate declanșa tulburări psihice grave, de la iluzii paranoide la deliruri mesianice, avertizează specialiștii. Fenomenul, denumit de internauți „psihoză AI”, ridică întrebări tot mai serioase despre limitele interacțiunii dintre oameni și algoritmi.
În ultimele săptămâni, platforme precum TikTok sau Reddit s-au umplut de mărturii cutremurătoare ale utilizatorilor care susțin că prieteni sau membri ai familiei și-au pierdut contactul cu realitatea după perioade lungi de conversații cu chatboți. Postările virale au inventat termenul de „psihoză AI”, o expresie informală care a prins rapid tracțiune online, deși nu există în manualele medicale. Fenomenul descrie o serie de comportamente bizare pornind de la credințe false consolidate de chatbot, iluzii grandioase sau religioase și sentimentul că AI-ul ar fi conștient.
Ashleigh Golden, profesor la Școala de Medicină Stanford, a explicat că, deși nu vorbim despre un diagnostic clinic recunoscut, există totuși un tipar „îngrijorător” prin care chatboții întăresc gânduri delirante. Psihoza în sine nu este ceva nou – ea poate fi declanșată de consumul de droguri, lipsa somnului, traume sau boli mintale precum schizofrenia – însă interacțiunile intense cu AI-ul par să devină un nou factor declanșator.
Psihiatrul Keith Sakata de la Universitatea din California, San Francisco, a relatat că a internat deja numeroși pacienți care prezentau simptome psihotice după discuții maraton cu chatboți. Mulți dintre aceștia i-au arătat transcrierile conversațiilor salvate pe telefon, iar un caz a venit chiar cu un dosar printat de sute de pagini.
Cazurile care circulă în presă și pe rețelele sociale merg mult dincolo de simpla fascinație pentru tehnologie. Unii adolescenți, deveniți dependenți de interacțiunile cu AI, ar fi fost încurajați să se rănească sau chiar să își ia viața. În alte situații, utilizatorii convinși că AI-ul „a devenit viu” au ajuns să creadă că sunt persecutați pentru a proteja secretul „conștiinței artificiale”.
Pe forumuri, există relatări despre oameni care, după dialoguri lungi cu chatboții, au început să creadă că au descoperit adevăruri ascunse despre univers, matematică sau religie. Unele dintre aceste revelații s-au transformat în convingeri imposibil de combătut prin argumente logice. Psihoterapeutul Kevin Caridad avertizează că persoanele deja vulnerabile – de pildă, cele care suferă de anxietate, OCD sau tulburări psihotice – pot intra într-un cerc vicios în care chatbotul le validează ideile negative și le amplifică până la pierderea controlului.
„AI-ul nu creează neapărat noi boli mintale, dar poate fi fulgul de zăpadă care declanșează avalanșa pentru cineva predispus”, explică specialistul.
Asociația Americană de Psihologie (APA) a recunoscut că fenomenul este prea nou pentru a exista suficiente studii empirice. Totuși, instituția a convocat deja un grup de lucru dedicat pentru a elabora ghiduri privind utilizarea chatboților în terapie. Vaile Wright, director senior în cadrul APA, afirmă că este nevoie urgentă de recomandări clare pentru a limita riscurile și pentru a preveni cazurile de „psihoză AI”.
Jon Kole, psihiatru și director medical pentru aplicația Headspace, spune că esența problemei este pierderea graniței dintre real și imaginar.
„Dacă ajungi să nu mai poți distinge ce e adevărat și ce nu, fie că e vorba de convingeri mesianice sau de atașamente emoționale față de un chatbot, atunci ne aflăm pe un teren extrem de periculos”, explică el.