Radiografia unei economii în austeritate: consumul scade, firmele dispar, concedierile se înmulțesc

România intră în finalul anului 2025 cu o economie vizibil afectată de măsurile de austeritate adoptate de Guvern, iar cifrele încep să contureze un tablou tot mai îngrijorător.

Consumul populației, principalul motor al creșterii economice din ultimul deceniu, a scăzut cu 4%, una dintre cele mai abrupte contracții din Uniunea Europeană. În paralel, peste 130.000 de firme au intrat în insolvență sau faliment, iar aproximativ 20.000 de angajați au fost concediați colectiv doar în primele luni ale anului, arată Antena 3 CNN. Pe acest fond, avertismentele privind o posibilă recesiune se înmulțesc, iar mediul de afaceri vorbește tot mai des despre un punct critic pentru economia românească.

Consumul în picaj și mediul de afaceri la limită

Pentru antreprenorii români, anul 2025 a fost marcat de o succesiune de decizii fiscale care au pus o presiune suplimentară pe costuri și pe cerere. Creșterile de taxe, majorarea TVA și accizele mai mari au redus puterea de cumpărare a populației, iar efectul s-a văzut rapid în vânzări. O scădere de 4% a consumului poate părea, la prima vedere, un procent limitat, însă în realitate reprezintă o lovitură semnificativă pentru o economie dependentă de cheltuielile interne.

Eurostat: Prețurile agricole din UE revin pe creștere în 2025. Avans de 3% la poarta fermei

21:26

Un model fabricat în Romania, lider de vânzări în Marea Britanie

20:49

România ajunge astfel într-un top negativ la nivel european, alături de state care se confruntă deja cu stagnare economică sau recesiune tehnică. Firmele mici și mijlocii, care depind aproape exclusiv de piața internă, resimt cel mai puternic această contracție. Pentru multe dintre ele, reducerea vânzărilor a venit într-un moment în care costurile operaționale erau deja ridicate, iar accesul la finanțare devenise mai dificil.

Potrivit datelor citate de asociațiile patronale, peste 130.000 de companii au intrat în insolvență sau faliment, un număr care reflectă nu doar fragilitatea mediului de afaceri, ci și lipsa unor măsuri de sprijin adaptate contextului actual. În acest climat, tot mai mulți antreprenori avertizează că austeritatea nu a stabilizat economia, ci a frânat-o brusc, amplificând riscurile pe termen mediu.

Concedieri, relocări și semnale de alarmă din piața muncii

Efectele austerității nu s-au limitat la cifrele din bilanțurile firmelor, ci au ajuns rapid pe piața muncii. În primele opt luni ale anului 2025, companiile au notificat Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă cu privire la concedieri colective care au afectat aproximativ 20.000 de angajați. În spatele acestor statistici se află mii de familii care se confruntă cu pierderea veniturilor și cu un sentiment accentuat de nesiguranță.

Concedierile au fost generate de mai multe cauze: incapacitatea firmelor de a susține costurile salariale în contextul scăderii veniturilor, falimentele accelerate, dar și relocarea unor afaceri către state cu fiscalitate mai prietenoasă și costuri mai mici ale forței de muncă. Pentru economie, acest fenomen înseamnă nu doar pierderi de locuri de muncă, ci și o diminuare a bazei de contribuabili și o presiune suplimentară asupra bugetului public.

Pe termen scurt, reducerea numărului de angajați se traduce printr-un consum și mai mic, ceea ce alimentează un cerc vicios: firmele vând mai puțin, concediază, iar populația cheltuie și mai puțin. Acest mecanism este invocat tot mai des de economiști atunci când vorbesc despre riscul intrării în recesiune.

Statul, fără expertiză: mediul privat este chemat la soluții

Președintele României, Nicușor Dan, a recunoscut public, într-un apel lansat de la Cotroceni, că statul nu mai are capacitatea administrativă de a transforma ideile corecte în politici publice funcționale. Șeful statului a cerut explicit mediului de afaceri să se implice în conturarea unui pachet de relansare economică și să vină cu propuneri concrete, gata de implementare.

Apelul a scos la iveală o realitate incomodă: lipsa de expertiză și de viteză a administrației într-un moment în care economia are nevoie de decizii rapide și coerente. În viziunea președintelui, mediul privat ar trebui să contribuie nu doar cu idei, ci și cu soluții tehnice, pentru ca acestea să poată fi transpuse în acte normative.

Ca răspuns, reprezentanții mediului de afaceri lucrează la un set de măsuri menite să sprijine antreprenorii și să stimuleze competitivitatea economiei românești. Pachetul vizează reducerea poverii fiscale, predictibilitate legislativă și măsuri de susținere a investițiilor, într-un moment în care austeritatea a adus economia la limita blocajului.

În timp ce Guvernul invocă necesitatea echilibrării bugetului, economia reală resimte costurile directe ale acestor politici: consum în scădere, firme mai puține și locuri de muncă pierdute. În absența unor măsuri de corecție, avertismentele privind recesiunea riscă să se transforme din scenarii teoretice în realitate economică.