Raport BCE: Investițiile masive în apărare și infrastructură pot accelera economia zonei euro peste prognoze

Cheltuielile planificate pentru apărare și infrastructură, alături de reformele orientate spre creșterea productivității, pot determina o expansiune economică peste așteptările actuale în zona euro, arată cel mai recent raport al Băncii Centrale Europene, publicat de Banca Națională a României. Documentul subliniază că, deși mediul internațional rămâne marcat de incertitudini majore, impulsul investițional și consolidarea cererii interne pot susține un ritm de creștere mai robust decât cel anticipat în prognozele anterioare.

Potrivit estimărilor BCE, ritmul mediu anual de creștere a PIB real în zona euro ar urma să fie de 1,4% în 2025, 1,2% în 2026, 1,4% în 2027 și 1,4% în 2028. În paralel, inflația este prognozată să coboare de la 2,1% în 2025 la 1,9% în 2026 și 1,8% în 2027, urmând să revină la ținta de 2% pe termen mediu în 2028, în linie cu obiectivele Consiliului guvernatorilor.

Riscuri persistente:tensiuni geopolitice și lanțuri de aprovizionare

Raportul atrage atenția că, în pofida unei relative diminuări a tensiunilor comerciale, volatilitatea mediului internațional poate continua să afecteze lanțurile de aprovizionare, exporturile și dinamica investițiilor. O eventuală deteriorare a încrederii pe piețele financiare globale ar putea conduce la condiții de finanțare mai restrictive și la creșterea aversiunii față de risc, cu impact direct asupra ritmului de creștere economică.

Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

16:45

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

Tensiunile geopolitice rămân un factor major de incertitudine, în special războiul dus de Rusia în Ucraina, care continuă să influențeze stabilitatea economică și perspectivele regionale. În acest context, BCE subliniază că ameliorarea încrederii ar putea stimula cheltuielile private și investițiile, oferind un sprijin suplimentar economiei.

Pe partea inflației, perspectivele rămân mai incerte decât de obicei. O eventuală scădere a cererii pentru exporturile zonei euro, ca urmare a majorării tarifelor vamale impuse de SUA, sau o apreciere a monedei euro ar putea tempera mai rapid inflația. În același timp, o fragmentare mai accentuată a lanțurilor globale de aprovizionare ar putea conduce la scumpirea importurilor și la presiuni suplimentare asupra prețurilor.

Presiuni inflaționiste din salarii, climă și investiții publice

BCE avertizează că o reducere mai lentă a presiunilor salariale ar putea întârzia temperarea prețurilor din sectorul serviciilor. Totodată, accelerarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură, deși favorabilă creșterii economice, poate alimenta inflația pe termen mediu. Fenomenele meteorologice extreme și efectele crizei climatice pot genera, la rândul lor, scumpiri peste așteptări în special în sectorul alimentar.

Conform proiecțiilor experților Eurosistemului din decembrie 2025, inflația totală ar urma să se situeze la 2,1% în 2025, 1,9% în 2026, 1,8% în 2027 și 2% în 2028. Inflația de bază, exclusiv energie și alimente, este estimată la 2,4% în 2025, 2,2% în 2026, 1,9% în 2027 și 2% în 2028. Revizuirea în sens ascendent pentru 2026 este pusă pe seama unei scăderi mai lente a inflației din servicii.

Economia zonei euro, susținută de consum, servicii și piața muncii

Datele recente indică o reziliență a economiei zonei euro. În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a avansat cu 0,3%, impulsionat în principal de consum și investiții, precum și de o contribuție pozitivă a exporturilor, în special din industria chimică. Creșterea a fost dominată de sectorul serviciilor, cu un rol important al informațiilor și comunicațiilor, în timp ce industria și construcțiile au evoluat constant.

Piața muncii rămâne robustă. Rata șomajului, situată la 6,4% în octombrie 2025, este aproape de un minim istoric, iar ocuparea forței de muncă a crescut cu 0,2% în trimestrul al treilea. În același timp, cererea de forță de muncă a început să se tempereze, semn că piața intră într-o fază de echilibrare.

Pe plan extern, BCE anticipează o accelerare a exporturilor în 2026, susținută de relansarea cererii externe și de reducerea incertitudinilor legate de politicile comerciale, în pofida impactului gradual al majorării tarifelor vamale. Comparativ cu proiecțiile din septembrie 2025, estimările de creștere economică au fost revizuite în sens ascendent pe întreg orizontul de prognoză.