BNR anticipează că rata anuală a inflației se va situa la 9,6% la sfârșitul anului

Banca Națională a României anticipează că rata anuală a inflației se va situa la 9,6% la sfârșitul acestui an. Pentru decembrie 2026, prognoza indică 3,7%, iar la sfârșitul trimestrului III 2027 rata anuală ar putea coborî la 2,9%, conform Raportului trimestrial asupra inflației, ediția noiembrie 2025.

Raportul precizează:

„Prognoza actualizată anticipează reducerea ratei anuale a inflației IPC pe cvasitotalitatea intervalului de proiecție, traiectoria fiind configurată în principal de șocurile de ofertă recente și influențele asociate procesului de consolidare fiscală. Astfel, sub impactul scumpirii energiei electrice în iulie și al majorării impozitelor indirecte (TVA și accize) în august 2025, rata inflației
se va menține la niveluri ridicate, dar cu o tendință de atenuare relativă, până la mijlocul anului viitor. Eliminarea impactului șocurilor menționate din baza de calcul a ratei anuale va determina o scădere semnificativă a acesteia în trimestrul III 2026, evoluție susținută suplimentar de persistența și chiar de accentuarea valorilor negative ale gapului PIB. Pe termen mediu, dinamica
IPC este proiectată să se reducă treptat, pe fondul intensificării influențelor dezinflaționiste transmise prin canalul cererii agregate, ca urmare a măsurilor fiscale restrictive. În aceste condiții, valorile prognozate ale ratei anuale a inflației sunt de 9,6% la finele anului curent, de 3,7% în decembrie 2026 și de 2,9% la orizontul proiecției, trimestrul III 2027.”

România urcă spectaculos în topul aviației europene. Aeroportul Băneasa devine al treilea cel mai dinamic aeroport european

11:16

FMI avertizează România să accelereze reformele pentru sustenabilitate fiscală și creștere economică

09:37

Revizuirea prognozei

BNR explică faptul că această revizuire ascendentă este determinată în principal de evoluția inflației de bază. Aceasta reflectă persistența presiunilor asupra costurilor, transmiterea rapidă a majorărilor impozitelor indirecte pe anumite segmente și refacerea marjelor comerciale de către unii operatori. În prima parte a intervalului proiecției, contribuții suplimentare la creșterea inflației provin din energia electrică, parțial compensate de scăderea prețurilor combustibililor și alimentelor din categoria LFO (legume, fructe, ouă).

Previziunile asupra inflației pentru următorii ani

Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației va fi de 9,6% la finalul anului 2025. În decembrie 2026, rata inflației este prognozată la 3,7%, iar la sfârșitul trimestrului III 2027 va ajunge la 2,9%. Prognoza BNR inflație arată o reducere treptată a inflației, determinată de efectele măsurilor fiscale și de scăderea șocurilor de ofertă. Scumpirea energiei electrice în iulie 2025 și creșterea impozitelor indirecte în august vor menține inflația la niveluri ridicate în prima parte a intervalului. Eliminarea acestor șocuri va conduce la o scădere semnificativă în trimestrul III 2026, susținută și de valorile negative ale gapului PIB. Pe termen mediu, dinamica inflației va fi influențată de efectele dezinflaționiste transmise prin cererea agregată.

Comparativ cu prognoza din august 2025, rata anuală a inflației IPC se situează mai sus cu 0,8 puncte procentuale la finalul anului, cu 0,7 puncte în decembrie 2026 și cu 0,3 puncte în trimestrul II 2027. Revizuirea ascendentă se explică prin presiunile persistente asupra costurilor, ajustarea marjelor comerciale și transmiterea rapidă a majorărilor de impozite indirecte. În prima parte a intervalului, energia electrică contribuie suplimentar la creșterea inflației, parțial compensată de dinamica descendentă a prețurilor combustibililor și alimentelor din categoria LFO (legume, fructe, ouă).

Riscurile inflaționiste rămân orientate în sus. Liberalizarea pieței gazelor naturale și eliminarea plafoanelor pentru produsele de strictă necesitate pot genera abateri de la traiectoria proiectată. În același timp, o eventuală scădere a activității economice poate contribui la efecte dezinflaționiste.

Creșterea economică estimată pentru 2025-2026

Prognoza BNR asupra inflației arată că măsurile de consolidare fiscală vor frâna cererea internă și vor tempera ritmul activității economice. Cererea externă și condițiile monetare reale vor avea efecte secundare pe termen scurt. După performanța peste așteptări din trimestrul II 2025, economia va încetini în a doua jumătate a anului, pe fondul adâncirii gapului PIB negativ.

Se conturează o tranziție a surselor de creștere de la consum la investiții. Reducerea venitului disponibil real, prin înghețarea salariilor și pensiilor, creșterea impozitelor indirecte și eliminarea plafoanelor la energie, va diminua puterea de cumpărare și cererea de consum. Consumul privat, principalul motor al PIB în 2024, va contribui doar marginal pozitiv în 2025 și 2026.

Formarea brută de capital fix va deveni principalul factor al creșterii economice. Investițiile publice au fost revizuite ascendent, însă absorbția lentă a fondurilor europene, mai ales a celor PNRR, va limita impactul pozitiv. Pe termen mediu, perspectivele investiționale depind de consolidarea încrederii mediului de afaceri și de implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene 2021-2027.

Ajustarea dezechilibrelor externe

Temperarea cererii interne și moderarea investițiilor vor contribui la reducerea dezechilibrelor externe. Cererea internă mai scăzută va diminua importurile și va îmbunătăți balanța comercială și deficitul de cont curent. Exporturile vor crește modest, în concordanță cu redresarea lentă a cererii din economiile Uniunii Europene. Contribuția exportului net la PIB ar putea fi pozitivă în 2026, însă factorii structurali precum competitivitatea redusă și infrastructura deficitară vor limita viteza ajustării.

Politica monetară și deciziile BNR

BNR urmărește menținerea durabilă a ratei anuale a inflației la 2,5% ±1 punct procentual și ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu. Rata dobânzii de politică monetară rămâne la 6,50%, rata Lombard la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50%. Nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor au fost păstrate.

Riscurile inflaționiste persistă din cauza măsurilor fiscale, liberalizării prețurilor și incertitudinilor externe. Expirarea plafoanelor la gaze și alimente în aprilie 2026 poate genera presiuni suplimentare. Tensiunile geopolitice și comerciale mențin volatilitatea piețelor de materii prime.

Factori de presiune pe termen mediu

Tranziția energetică și politicile de decarbonizare, inclusiv schema ETS2 prevăzută pentru 2028, pot crește prețurile energiei și costurile de producție. Piața muncii poate aduce presiuni suplimentare prin creșteri salariale în sectoarele cu deficit de personal calificat. Materializarea acestor riscuri depinde de ritmul încetinirii economice și de capacitatea firmelor de a acomoda creșteri salariale.

Coerența politicilor economice, credibilitatea ajustării fiscale și menținerea anticipațiilor inflaționiste vor influența evoluția inflației pe termen mediu. Deviațiile de la traiectoria anticipată pot apărea din combinarea mai multor factori de risc: fiscal, energetic, pe piața muncii sau geopolitic.