Roboții obosesc înainte să termine treaba: lipsa energiei, provocarea cheie a automatizării

Roboții obosesc înainte să termine treaba. Poate părea banal, însă problema vine din lipsa energiei. Un robot care a alergat un semi-maraton în Beijing a trebuit să-și schimbe bateria de trei ori pentru a ajunge la final. 

Bateria nu mai e suficientă: roboții obosesc înainte să termine treaba

Într-o performanță impresionantă, un robot a parcurs un semi-maraton în Beijing în mai puțin de 2 ore și 40 de minute. Însă, în ciuda acestei reușite mecanice, a fost nevoie de trei opriri pentru schimbarea bateriei. De ce? Pentru că deși roboții pot merge, alerga sau urca scări cu o agilitate comparabilă cu cea a animalelor, autonomia lor energetică este departe de a le permite să funcționeze ore în șir fără reîncărcare.

Marea problemă nu este mișcarea, ci energia stocată. Majoritatea roboților mobili folosesc baterii litiu-ion, precum cele din telefoanele noastre. Dar chiar și cele mai bune baterii oferă o densitate energetică de doar 0,25 kWh/kg – comparativ cu grăsimea animală care stochează 9 kWh/kg. Un câine de sanie, spre exemplu, poate acumula aceeași energie ca o mașină electrică complet încărcată, iar asta îl face de zeci de ori mai rezistent decât un robot.

Statul datorează miliarde furnizorilor de energie, dar reduce fondurile pentru plata restanțelor. CES avertizează asupra riscului unor costuri mai mari pentru consumatori

12:01

Andy Burnham încearcă să evite o nouă criză diplomatică privind despăgubirile pentru sclavie

10:52

Deși unii roboți au fost dotați cu panouri solare, acestea nu generează suficientă putere pentru a susține activități intense și mobile. Soluțiile actuale nu doar că limitează autonomia roboților, dar îi fac și imposibil de utilizat în medii izolate, precum zonele de dezastru sau fermele extinse.

Robotică bioinspirată: când mașinile încep să „mănânce” pentru a trăi

Într-o lume în care roboții trebuie să țină pasul cu nevoile umane, de la îngrijirea bătrânilor la intervenții în zone periculoase, simpla reîncărcare la priză nu mai este suficientă. Cercetătorii propun o abordare radicală: robotul care se alimentează, la fel ca un animal. Acest „metabolism robotic” ar permite mașinilor să transforme metale, substanțe chimice sau alte materiale în energie, exact cum organismul nostru digeră mâncarea.

Unele echipe de cercetare dezvoltă deja reactoare chimice asemănătoare unui stomac artificial, care pot converti materiale bogate în energie, cum ar fi aluminiul, în electricitate. Alte proiecte explorează fluide multifuncționale care circulă precum sângele, transportând energie și reglând temperatura. Un astfel de sistem a fost deja testat pe un pește robot, care și-a triplat autonomia energetică doar prin această schimbare de paradigmă – o inovație echivalentă cu 16 ani de îmbunătățiri ale bateriilor.

Roboții viitorului: mai rezistenți, mai autonomi și mai vii

Metabolismul artificial nu ar însemna doar o sursă de energie mai eficientă. În timp ce sângele la animale are roluri multiple – reglarea temperaturii, transportul hormonilor, combaterea infecțiilor – același lucru ar putea fi replicat în robotică. Roboții ar putea deveni mai rezilienți, capabili să se repare singuri, să gestioneze căldura și chiar să își stocheze energia în părțile corpului, nu doar într-un acumulator central.

În loc să rămână blocați la mijlocul unui câmp pentru că au rămas fără baterie, roboții viitorului ar putea „mânca” pentru a merge mai departe. Ar putea colecta materiale din mediu pentru a produce energie, devenind astfel aproape complet autonomi. Nu vor mai fi doar instrumente, ci entități adaptabile, capabile să funcționeze ore întregi fără asistență umană.