România ajunge în top 12 țări capabile să își asigure hrana din resurse interne

Un nou studiu internațional scoate România în prim-planul discuțiilor despre siguranța alimentară. Țara noastră ocupă locul 12 la nivel mondial în clasamentul statelor care reușesc să își asigure necesarul de hrană din producția internă, depășind astfel multe economii dezvoltate. 

Un clasament global în care România stă neașteptat de bine

Conform unui infografic realizat de VisualCapitalist, pe baza datelor publicate în revista Nature Food, România se află printre cele 50 de țări cu cel mai ridicat grad de autosuficiență alimentară, situându-se pe locul 12 la nivel global și imediat după Turcia. Studiul a analizat 186 de state și a comparat producția internă de hrană cu recomandările nutriționale standardizate pentru șapte mari grupe alimentare: fructe, legume, leguminoase, produse amidonoase, carne, pește și lactate.

Rezultatele arată că doar Guyana reușește să atingă 100% autosuficiență în toate categoriile, o performanță unică la nivel mondial. Restul țărilor, inclusiv cele puternic industrializate, depind într-o măsură mai mică sau mai mare de importuri. Țările europene, de pildă, se confruntă cu lipsuri în ceea ce privește producția de fructe și legume, în timp ce statele asiatice au dificultăți semnificative în domeniul lactatelor.

Germania se confruntă cu cea mai mare criză a locurilor de muncă din ultimii zece ani: peste 3 milioane de șomeri

21:29

Mitsubishi Motors și-a redus cu 30% prognoza de profit pentru 2025

20:56

De ce contează autosuficiența alimentară în 2025

După pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și șocurile repetate din lanțurile de aprovizionare, securitatea alimentară a devenit un subiect central pentru guverne și organizații internaționale. Creșterea prețurilor, limitarea exporturilor de către unele state și schimbările climatice fac ca autosuficiența alimentară să fie privită nu doar ca un avantaj economic, ci ca o chestiune de securitate națională.

România, cu resurse agricole vaste și un sector agricol încă dominant în economie, are o poziție strategică. Faptul că putem produce suficient pentru a acoperi aproape toate grupele alimentare esențiale ne face mai puțin vulnerabili la șocuri externe și reduce dependența de importuri.

Mai mult, acest avantaj ne oferă și o carte de negociere importantă în Uniunea Europeană, unde țările vestice se confruntă cu dependențe alimentare semnificative.

Agricultura românească: între potențial uriaș și realități dificile

Deși poziția României în acest top este un motiv de mândrie, situația din teren arată un tablou mult mai complex. Agricultura românească produce volume mari de cereale, floarea-soarelui sau porumb, ceea ce ne ajută să urcăm în clasament. Totuși, există sectoare unde încă suntem deficitari, precum producția de pește sau dezvoltarea lanțurilor integrate de procesare a produselor lactate și a cărnii.

În același timp, mare parte din producția agricolă merge la export sub formă de materie primă, iar România continuă să importe produse procesate la prețuri mai mari. Astfel, deși putem produce suficientă hrană pentru populație, valoarea adăugată rămâne redusă și dependența de importuri în zona produselor finite persistă.