România, campioană la scumpiri! De ce plătim printre cele mai mari prețuri la energia electrică din toată Europa

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene, România a urcat pe podiumul țărilor cu cele mai mari prețuri la energia electrică. Cu un tarif mediu de 148,3 euro/MWh, românii au plătit aproape cu 50% mai mult decât media europeană.

România, printre țările cu cele mai mari prețuri la energia electrică din toată Europa

Datele oficiale publicate de Comisia Europeană pentru primul trimestru al anului 2025 arată că România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețul angro al energiei electrice livrate în bandă (24/7), cu o medie de 148,3 euro/MWh. Doar Ungaria și Irlanda au avut prețuri mai mari.

Comparativ, acest tarif este cu aproximativ 50% mai ridicat decât media UE, ceea ce subliniază o discrepanță majoră între România și restul continentului, mai ales față de economiile din Europa de Vest.

Brazilia pariază pe inteligența artificială chineză și deschide un laborator revoluționar în Sertão

18:53

Un euro puternic este o sabie cu două tăișuri

18:22

Această diferență s-a adâncit față de anii anteriori. Dacă în trecut ecartul față de Germania era de circa 15 euro/MWh, în prezent aproape că s-a dublat. În timp ce alte state au reușit să mențină un preț relativ stabil sau chiar să-l reducă, România continuă să înregistreze creșteri, amplificând presiunea asupra economiei și a consumatorilor finali.

De ce este energia atât de scumpă în România?

Specialiștii explică mai mulți factori care au contribuit la această explozie a prețurilor. În primul rând, iarna rece din februarie a dus la o creștere a cererii de gaze naturale, ceea ce a avut un impact direct asupra costurilor de producție a energiei. Apoi, România se confruntă cu o capacitate redusă de interconectare cu piețele vestice, ceea ce limitează accesul la surse mai ieftine de energie.

Pe lângă acestea, România a devenit un exportator important de energie pentru Ucraina, iar cererea externă exercită o presiune suplimentară asupra resurselor interne. În plus, sistemul național suferă de un deficit de capacități de producție – centralele existente nu mai pot acoperi în mod constant necesarul de consum, în special în perioadele de vârf.

Nu în ultimul rând, schema de suprataxare a producătorilor, care aplică o taxă de 80% pentru prețurile de vânzare ce depășesc 400 de lei/MWh (aproximativ 80 euro), descurajează investițiile și menține costurile ridicate.

Sfârșitul plafonării – ce urmează pentru consumatorii români?

Până de curând, majoritatea consumatorilor casnici din România au fost protejați de prețurile mari printr-o schemă guvernamentală de plafonare. Diferența dintre tariful de pe piață și cel plătit efectiv era acoperită din bugetul statului. Cu toate acestea, autoritățile nu au reușit niciodată să plătească la timp furnizorilor sumele restante, iar în prezent datoria către aceștia se ridică la aproximativ 7 miliarde de lei.

De la 1 iulie, această plasă de siguranță a fost retrasă. Plafoanele au fost eliminate, iar consumatorii vor plăti energia la prețul real al pieței, fără nicio intervenție din partea statului. Această schimbare vine într-un context economic incert, în care inflația persistă, iar veniturile populației nu țin pasul cu scumpirile.

Consecințele sunt ușor de anticipat: facturi mai mari pentru populație, posibile probleme de plată pentru gospodăriile vulnerabile și un val de nemulțumiri sociale, în special în sezonul rece.