Hidroelectrica urmează să-și aleagă un nou șef la conducere. Ce nume sunt vehiculate

Hidroelectrica, considerată de mulți drept „perla coroanei” din portofoliul statului român, se pregătește să intre într-o nouă etapă. Compania are nevoie urgentă de un director general și un director financiar cu mandat deplin, iar selecția finală s-a redus la două nume. Procesul are loc într-un moment critic pentru România, dar și pentru companie, aflată în cel mai slab an de producție energetică din ultimele decenii.

Cine va prelua conducerea Hidroelectrica

Hidroelectrica parcurge un amplu proces de selecție pentru ocuparea pozițiilor de Director General și Director Financiar. Asta după ce conducerea anterioară a părăsit funcțiile în septembrie. Procedura a fost declanșată la finalul lunii septembrie și urmărește numirea a doi directori cu mandate până în 2027.

Posturile au atras numeroși candidați, însă în etapa finală au rămas doar două nume, potrivit unor surse citate de InvesTenergy.

Diamantele sintetice, noua miză a parteneriatului Japonia-SUA

18:35

De ce ar putea renunța Volkswagen la proiectul uzinei Audi în SUA

17:49

ANALIZĂ

Primul candidat este Radu-Ioan Constantin, un executiv cu 17 ani de experiență în interiorul Hidroelectrica. El ocupă în prezent funcția de Director Administrativ și Logistică. Pe lângă asta, el este unul dintre membrii directoratului. Are un profil profesional solid, cu studii MBA la ASE București și Universitatea din Gelsenkirchen, inginerie la Politehnica București și pregătire economică la Institutul Bancar Român.

Al doilea candidat este Mihai-Daniel Aniței, un manager cu experiență extinsă în industrie. A ocupat poziții de conducere în companii precum Azomureș, Saint-Gobain Glass România, Ductil Steel, Ameropa și AGRANA. Are studii în inginerie mecanică, un MBA la The Open University, doctorat în Inginerie și Management și un master în Business Intelligence la ASE București. Este privit ca un profesionist cu experiență diversă, obișnuit să gestioneze companii mari și sectoare industriale complexe.

De ce trebuie Hidroelectrica să își schimbe urgent conducerea

Decizia de a înlocui conducerea companiei nu a venit întâmplător. Consiliul de Supraveghere a anunțat, în septembrie, încetarea amiabilă a mandatelor directorului general Karoly Borbely și ale directorului financiar Marian Fetița. Schimbarea a fost făcută la mijlocul mandatului, în urma presiunilor venite din partea Comisiei Europene.

Comisia a contestat numirea celor doi, considerând că procedura nu respecta criteriile de guvernanță corporativă prevăzute în jalonul 121 din PNRR. Ca urmare, România are în prezent blocate aproape 230 de milioane de euro, bani care nu pot fi deblocați până la finalizarea unei selecții conforme.

Problema a fost comunicată Guvernului încă din luna mai. Însă, demisia fostului director general a venit abia după presiuni repetate.

Comisia Europeană a cerut explicit demiterea celor doi directori și reluarea procesului de selecție după reguli stricte. Procedura trebuie finalizată înainte de sfârșitul lunii pentru ca România să recupereze fondurile din PNRR.

Hidroelectrica, trece prin cel mai prost an al său: producție redusă și profit în scădere puternică

Numirea unei noi conduceri vine într-un moment dificil pentru companie. Hidroelectrica trece prin cel mai slab an de producție din ultimele decenii din cauza secetei severe care a afectat hidrocentralele din toată țara.

Datele financiare la nouă luni arată o scădere drastică:

• profitul a scăzut cu o treime față de anul trecut

• veniturile au ajuns la 6,7 miliarde de lei, cu 7% mai puțin

• marja operațională a scăzut cu 30%, ajungând la 39%

• marja netă a coborât cu 30%, până la 35%

• producția de energie a scăzut cu 23%, la doar 8,47 TWh

Directorul interimar, Bogdan Badea, a declarat recent că producția estimată pentru acest an va atinge „cel mai sumbru record din istoria Hidroelectrica, undeva la 11 TWh”, un nivel comparabil cu perioada în care compania a ajuns în insolvență.

Pentru a-și onora contractele în derulare, Hidroelectrica a fost obligată să cumpere energie de două ori și jumătate mai mult decât anul trecut. Volumele achiziționate au urcat la 1,6 TWh, față de 0,67 TWh în anul precedent.