România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026

România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică semnale de alarmă privind eficiența structurală a economiei și a politicilor publice.

Raportul IMD este unul dintre cele mai complexe instrumente internaționale de evaluare economică, analizând aproape 350 de indicatori grupați în patru mari piloni: performanță economică, eficiența guvernului, eficiența mediului de afaceri și infrastructura.

România rămâne în urma vecinilor din regiune

În clasamentul actual, România este depășită de mai multe economii din Europa Centrală și de Est, inclusiv Polonia (locul 41), Ungaria (51) și Bulgaria (56). În același timp, România se situează înaintea unor state precum Mexic (62) și Slovacia (63), însă diferența față de grupul regional de mijloc devine tot mai evidentă. Această poziționare sugerează o pierdere de ritm în procesul de convergență economică, în condițiile în care multe dintre economiile vecine continuă să își consolideze avantajele competitive prin investiții în productivitate, digitalizare și eficiență administrativă.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Semnale de alarmă: deficit, investiții și digitalizare

Raportul IMD subliniază mai multe direcții în care România are nevoie de ajustări structurale pentru a-și îmbunătăți competitivitatea:

• eficientizarea cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar
• accelerarea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare
• susținerea companiilor în procesul de transformare digitală
• modernizarea competențelor digitale ale forței de muncă
• îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație
• modernizarea industriei naționale de apărare.

Aceste recomandări indică un dezechilibru între potențialul economic și capacitatea instituțională de a-l valorifica eficient. În special, zona de inovare și digitalizare este evidențiată ca fiind un punct critic în raportul de competitivitate.

Context global: schimbări în topul economiilor competitive

La nivel internațional, raportul IMD 2026 aduce schimbări importante în vârful clasamentului. Singapore a revenit pe primul loc, detronând Elveția, care a coborât pe poziția a treia. Hong Kong a urcat, de asemenea, peste Elveția, consolidându-și poziția în topul economiilor cu performanțe ridicate.

Revenirea Singapore pe prima poziție este atribuită în principal eficienței mediului de afaceri, care a avut un rol decisiv în atragerea investițiilor și în menținerea competitivității economice. În același timp, Elveția a fost afectată de factori externi, inclusiv tensiuni comerciale și aprecierea monedei naționale, care au influențat fluxurile de investiții.

Ce măsoară de fapt competitivitatea IMD

World Competitiveness Yearbook, realizat anual începând din 1989, analizează 70 de economii pe baza unei metodologii complexe care combină date statistice și percepții din mediul de afaceri.

Indicatorii sunt împărțiți în patru mari categorii:

• performanță economică
• eficiența guvernului
• eficiența mediului de afaceri
• infrastructură.

Această abordare oferă o imagine holistică asupra capacității unei economii de a genera prosperitate, de a atrage investiții și de a susține creșterea pe termen lung.

Semnal structural, nu conjunctural

Coborârea României cu 12 poziții nu reflectă doar o variație de moment, ci mai degrabă o tendință de pierdere a competitivității relative în raport cu alte economii emergente. În timp ce unele state din regiune își consolidează pozițiile prin reforme administrative și investiții în tehnologie, România pare să avanseze într-un ritm mai lent în domenii-cheie precum eficiența guvernamentală și infrastructura.

Deficitul bugetar, presiunea pe cheltuielile publice și ritmul inegal al reformelor structurale sunt factori care influențează negativ percepția generală asupra mediului economic.

Nevoia de ajustări consistente pentru a evita rămânerea în urma

Scăderea României în clasamentul IMD 2026 evidențiază un decalaj tot mai clar între potențialul de creștere și capacitatea de implementare a reformelor necesare pentru susținerea competitivității.

În timp ce mediul privat continuă să se adapteze și să se digitalizeze într-un ritm relativ rapid, performanța generală a economiei este frânată de eficiența redusă a politicilor publice și de întârzierile în modernizarea infrastructurii și a sistemelor fundamentale.

Raportul IMD nu reprezintă o evaluare punctuală, ci o radiografie comparativă pe termen lung, iar poziția actuală a României sugerează nevoia unor ajustări consistente pentru a evita rămânerea în urma economiilor din regiune.