Șase din zece români stabiliți în străinătate (61%) au investit deja în România, fie prin achiziții imobiliare, fie prin sprijin financiar acordat familiei. Cu toate acestea, 70% spun că exclud posibilitatea de a reveni în țară în următoarele 12 luni, potrivit studiului „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de Mkor.
Analiza arată că profilul investițiilor diferă de la o comunitate la alta. Românii din Germania înregistrează cea mai ridicată rată de investiții în România, de 71%, și oferă cel mai frecvent sprijin financiar familiilor rămase în țară, în proporție de 44%.
Diaspora din Marea Britanie se remarcă prin cel mai ridicat nivel economic: 29% dintre respondenți ocupă funcții de conducere sau sunt antreprenori, 62% au studii superioare, iar aproape jumătate (46%) câștigă peste 3.000 de euro lunar.
Studiul arată și că prioritățile financiare diferă în funcție de țara de reședință. Românii din Italia sunt preocupați în principal de protejarea patrimoniului, cei din Germania pun accent pe predictibilitate, diaspora din Spania preferă consumul legat de produsele românești, iar cea din Regatul Unit urmărește în special randamentele investițiilor.
Potrivit cercetării, românii din Republica Moldova reprezintă un important rezervor de forță de muncă tânără. Aproape jumătate dintre respondenți (49%) aparțin Generației Z, cu o vârstă medie de 31 de ani, iar 38% sunt în prezent inactivi profesional.
Autorii studiului consideră că acest segment poate fi atras prin produse bancare dedicate românilor din afara țării, precum conturi fără comisioane și programe de internship sau relocare.
La nivel general, 44% dintre românii din diaspora sunt angajați, iar 23% ocupă poziții de manageri sau antreprenori. Potrivit realizatorilor studiului, acest profil reprezintă o oportunitate atât pentru companiile românești care se confruntă cu deficit de personal, cât și pentru instituțiile financiare interesate să atragă economiile românilor din străinătate.
Raportul „Diaspora Sentiment 2026” a fost realizat de Mkor pe un eșantion de 2.000 de respondenți, cu vârste între 18 și 65 de ani, care locuiesc în afara României cel puțin șapte luni pe an.