Modelul economic care a susținut creșterea României în ultimul deceniu, bazat în mare măsură pe consum alimentat de deficite și datorie publică, își arată tot mai clar limitele, avertizează Daniel Anghel, country managing partner al PwC România. În opinia sa, economia are nevoie de o schimbare de direcție, către investiții, productivitate și valoare adăugată ridicată.
Potrivit analizei, România se confruntă cu o încetinire accentuată a ritmului de creștere. PIB-ul a avansat cu doar 0,9% în 2024 și cu 0,7% în 2025, iar în primul trimestru din 2026 economia s-a contractat cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
În același timp, consultantul subliniază că țara dispune în continuare de oportunități importante: investițiile străine directe cresc, piața tranzacțiilor se află la niveluri record, proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene avansează, iar aderarea la OCDE se apropie de finalizare.
„Avem oportunități, capital și perspective, dar lipsește tranziția către un nou model de creștere. Întrebarea nu mai este cât putem consuma, ci cât putem produce, inova și investi”, afirmă Daniel Anghel.
Potrivit analizei PwC, avantajele pe care România și-a construit competitivitatea în ultimii ani se erodează treptat. Costul redus al forței de muncă nu mai reprezintă un avantaj semnificativ în regiune, energia rămâne scumpă, iar salariile au crescut mai rapid decât productivitatea în numeroase sectoare.
În lipsa unor investiții accelerate și a dezvoltării competențelor, România riscă să își piardă competitivitatea și să întâmpine dificultăți în menținerea ritmului de creștere a nivelului de trai.
Daniel Anghel consideră că România are deja o bază solidă pentru schimbarea modelului economic. Programele finanțate prin PNRR și SAFE pot contribui la modernizarea infrastructurii, iar aderarea la OCDE ar putea consolida încrederea investitorilor și calitatea guvernanței economice.
Totuși, pentru o dezvoltare sustenabilă sunt necesari și alți piloni: antreprenoriat puternic, investiții cu valoare adăugată ridicată, industrie competitivă, exporturi mai consistente și adoptarea tehnologiilor moderne.
Consultantul subliniază că succesul nu depinde doar de numărul firmelor nou-înființate, ci de capacitatea acestora de a se dezvolta, de a exporta și de a inova.
În opinia sa, mediul de afaceri are nevoie mai ales de predictibilitate legislativă, digitalizarea administrației și reducerea birocrației, nu doar de noi programe de finanțare.
Datele citate în analiză arată că fluxurile nete de investiții străine directe au ajuns la 8,1 miliarde de euro în 2025, iar în ultimii cinci ani au totalizat aproximativ 40 de miliarde de euro, aproape dublu față de intervalul precedent.
De asemenea, piața de fuziuni și achiziții a însumat 5,3 miliarde de euro în 2025, iar în primul trimestru din 2026 valoarea tranzacțiilor a ajuns deja la 2,9 miliarde de euro.
România ocupă locul nouă în Europa în preferințele investitorilor, beneficiind de piața internă, apartenența la Uniunea Europeană, poziția geografică și capitalul uman.
Analiza atrage însă atenția că economia nu poate rămâne doar o destinație pentru capital străin, ci trebuie să devină și un exportator mai puternic.
Contribuția industriei la PIB s-a redus în ultimul deceniu de la 23,8% la 16,8%, iar exporturile au coborât de la 41% din PIB în 2015 la 35,4% în 2025.
Un exemplu este industria auto, care asigură aproximativ 230.000 de locuri de muncă, generează circa 14% din PIB și o treime din exporturile României. Producția a scăzut cu aproape 13% în primul semestru al anului 2026, pe fondul costurilor ridicate cu energia și al diminuării avantajelor de cost.
PwC avertizează că România riscă să intre în așa-numita „capcană a venitului mijlociu”, în care o economie nu mai poate concura prin salarii mici, dar nici nu reușește să treacă la activități cu productivitate și valoare adăugată ridicate.
În acest context, investițiile în educație, dezvoltarea competențelor și adoptarea inteligenței artificiale devin esențiale pentru creșterea productivității și atragerea investițiilor sofisticate.
În concluzie, Daniel Anghel apreciază că România dispune de resursele necesare pentru un nou salt economic, însă prosperitatea nu mai poate fi susținută pe termen lung prin consum alimentat din împrumuturi. Economia trebuie să își schimbe modelul de dezvoltare, punând accent pe investiții, inovare și producție.