România importă cu 54% mai multă energie

România atinge un nou record în ceea ce privește consumul de energie, arată datele INS. Importurile de energie au crescut accelerat, exporturile s-au intensificat, iar consumul casnic a urcat vizibil.

Cum stă România la capitolul energie: importurile cresc, producția internă scade

Institutul Național de Statistică a publicat luni datele privind balanța energetică pentru primele șapte luni din 2025. Cifrele arată un dezechilibru evident între producția internă și importuri.

În această perioadă, importul de energie electrică a urcat cu 54,1%, atingând 11.121 milioane kWh. Exportul a înregistrat și el o creștere semnificativă, de 23,8%, totalizând 8.105 milioane kWh.

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar

12:29

Resursele de energie primară au însumat 19.290.400 tone echivalent petrol, în creștere cu 718.700 tep față de anul precedent. Din acestea, producția internă a fost de 9.543.800 tep, marcând o scădere de 4%. În schimb, importul de resurse primare a urcat la 9.746.600 tep, cu 13% mai mult.

Producția de energie, între creșteri și scăderi

În perioada ianuarie – iulie 2025, România a dispus de resurse de energie electrică de 40.335 milioane kWh, în creștere cu 1.511 milioane kWh față de aceeași perioadă a anului trecut.

Analizând producția, diferențele între tipurile de centrale sunt majore:

• Termocentralele au generat 9.572 milioane kWh, în scădere cu 3,5%

• Hidrocentralele au produs 7.208 milioane kWh, o reducere abruptă de 26%

• Centralele nuclearo-electrice au urcat ușor, la 6.105 milioane kWh, cu 0,7% mai mult

• Centralele eoliene au produs 3.398 milioane kWh, în scădere cu 359 milioane kWh

• Centralele fotovoltaice au avut cea mai spectaculoasă creștere, generând 2.929 milioane kWh, cu 803,5 milioane kWh mai mult

În România consumul populației crește, iluminatul public scade

Consumul final de energie electrică a ajuns la 29.366 milioane kWh, în creștere cu 0,1% față de anul trecut. Structura consumului evidențiază diferențe clare între segmente.

Consumul economic s-a redus cu 1%, indicând o ușoară temperare a activităților industriale sau o eficiență energetică mai ridicată. În schimb, consumul populației a crescut cu 3,9%, totalizând 7.027 milioane kWh.

Iluminatul public a scăzut cu 7%, ajungând la 230,4 milioane kWh. Reducerea poate fi asociată cu politici de eficientizare sau limitări bugetare ale autorităților locale.

Consumul propriu tehnologic în rețele și stații a înregistrat o scădere de 66,4 milioane kWh, coborând la 2.863 milioane kWh.

Exporturile urcă, dar balanța rămâne fragilă

Exporturile de energie electrică au urcat la 8.105 milioane kWh, în creștere cu 1.558 milioane kWh. Deși România a reușit să-și intensifice prezența pe piețele externe, saltul importurilor – mult mai abrupt – arată o vulnerabilitate structurală.

Practic, România a exportat mai mult, dar a fost nevoită să importe masiv pentru a-și acoperi necesarul intern.