BNR avertizează: inflația urcă în 2026, apoi ar putea scădea. Dobânda rămâne la 6,5%

Banca Națională a României a transmis un nou semnal de prudență pentru economie: inflația din România este așteptată să crească în trimestrul al doilea din 2026 peste estimările anterioare, urmând ca ulterior să intre pe o traiectorie descendentă mai accentuată. În acest context, instituția a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,50%. Decizia vine într-un moment în care presiunile asupra prețurilor rămân ridicate, iar economia continuă să fie influențată de factori externi, în special de evoluția prețurilor la energie.

Inflația urcă din nou în 2026

Potrivit Raportului asupra inflației publicat de banca centrală, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 mai mult decât se anticipa anterior. Principalele cauze identificate sunt:

• scumpirea combustibililor;
• creșterea cotațiilor petrolului și gazelor;
• efecte de bază negative pe sectorul energetic;
• liberalizarea pieței gazelor pentru consumatorii non-casnici;
• eliminarea plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Aceste elemente sunt amplificate de tensiunile geopolitice, în special conflictul din Orientul Mijlociu, care influențează direct piețele energetice globale.

Corecție a inflației în a doua parte a anului

BNR estimează însă că presiunile inflaționiste vor începe să se reducă semnificativ în trimestrul III 2026. Această scădere ar urma să fie determinată de:

• epuizarea efectelor majorărilor de preț la energie;
• eliminarea unor efecte fiscale temporare;
• stabilizarea piețelor internaționale.

Ulterior, inflația ar urma să continue să scadă gradual și să revină în intervalul țintei abia în trimestrul III 2027.

Economia încetinește pe fondul ajustării bugetare

Analiza BNR arată că România se confruntă cu un deficit de cerere agregată, care s-a adâncit peste așteptări la final de 2025 și este prognozat să continue să crească în prima jumătate din 2026.

Această evoluție este legată de:

• consolidarea fiscală (reducerea deficitului bugetar);
• scăderea consumului intern;
• presiuni din zona energetică;
• incertitudini externe.

În acest context, banca centrală avertizează că economia rămâne vulnerabilă la șocuri externe.

Riscuri majore: politică internă și energie

BNR subliniază două surse principale de incertitudine.

Pe plan intern, posibilele decizii politice legate de continuarea ajustării fiscale după 2026, în cadrul planului convenit cu Comisia Europeană, pot influența direct evoluția inflației și stabilitatea economică.

Pe plan extern, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală pot afecta:

• prețurile la energie;
• puterea de cumpărare;
• costurile de finanțare;
• creșterea economică la nivel european.

Fondurile europene, esențiale pentru echilibru

BNR insistă asupra importanței absorbției fondurilor europene, în special cele din PNRR, considerate cruciale pentru:

• susținerea investițiilor;
• compensarea efectelor austerității bugetare;
• accelerarea reformelor structurale;
• tranziția energetică.

Fără aceste fonduri, banca centrală avertizează că presiunile asupra economiei ar putea deveni semnificativ mai puternice.

Dobânzile rămân ridicate

În ciuda perspectivelor de scădere a inflației pe termen mediu, BNR a decis să nu modifice dobânda de politică monetară:

• 6,50% dobânda-cheie;
• 7,50% facilitatea de creditare (Lombard);
• 5,50% facilitatea de depozit.

Instituția transmite că rămâne pregătită să intervină dacă evoluțiile economice o vor impune, având ca obiectiv principal stabilitatea prețurilor.