Geneva, unul dintre cele mai importante centre diplomatice ale lumii, traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Reducerea finanțării americane și retragerea administrației Donald Trump din zeci de organisme internaționale provoacă un val de concedieri, relocări și incertitudine în jurul sediilor Organizația Națiunilor Unite din Geneva.
Orașul elvețian, care găzduiește aproximativ trei duzini de agenții ONU și peste 400 de organizații neguvernamentale, riscă să piardă o parte semnificativă din motorul său economic. Pentru un oraș cu puțin peste 200.000 de locuitori, impactul este considerabil și se extinde de la piața muncii până la restaurante, hoteluri și piața imobiliară, arată Politico.
După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, politica externă a Statelor Unite s-a orientat către o reducere drastică a implicării în organismele multilaterale. La începutul anului 2026, administrația americană a decis retragerea din 66 de organizații și entități internaționale asociate ONU, dintre care peste zece au sedii în Geneva.
În paralel, bugetul general al ONU a fost redus la 3,45 miliarde de dolari, cu 7% mai puțin decât în anul anterior. Efectele s-au resimțit imediat.
Potrivit sindicatelor angajaților ONU, numeroase agenții analizează deja mutarea unor departamente în orașe mai puțin costisitoare, precum Roma sau Nairobi.
Primele decizii concrete au fost deja anunțate. Organizația Mondială a Sănătății intenționează să elimine peste 800 de posturi din sediul său din Geneva până în iunie 2026. UNICEF va transfera 290 de poziții, în principal către Roma. UNAIDS își reduce personalul local de la peste 120 de angajați la mai puțin de 20. Gavi, the Vaccine Alliance și-a diminuat efectivele cu aproximativ o treime.
Pentru angajații internaționali, pierderea locului de muncă înseamnă și obligația de a părăsi Elveția în cel mult două luni, deoarece permisele de ședere sunt legate direct de statutul profesional.
Geneva nu este doar un simbol al diplomației mondiale, ci și un pilon economic susținut de organizațiile internaționale.
În 2024, peste 36.000 de angajați și colaboratori din acest sector au generat cheltuieli de aproape 7 miliarde de franci elvețieni. Activitățile internaționale reprezintă aproximativ 11,4% din produsul intern brut al orașului.
Această concentrare de instituții, experți și misiuni diplomatice a făcut din Geneva un centru unic pentru negocieri, reglementări și cooperare globală.
Una dintre principalele probleme este costul extrem de ridicat al vieții în Geneva, considerată în 2026 al doilea cel mai scump oraș din lume, după Zürich.
Salariile funcționarilor ONU includ ajustări consistente pentru costul vieții locale. În Geneva, aceste suplimente depășesc 90% din salariul de bază, comparativ cu aproximativ 31% la Roma.
Din punct de vedere financiar, mutarea personalului în alte orașe ar putea reduce semnificativ cheltuielile. Totuși, diplomații elvețieni avertizează că dispersarea instituțiilor ar diminua eficiența colaborării dintre agenții, ONG-uri și misiuni permanente.
Primele efecte sunt deja vizibile în economia locală. Proprietarii de restaurante și comercianții din cartierul internațional raportează scăderi ale numărului de clienți.
Lima Nikkei, un restaurant frecventat de angajați ai organizațiilor internaționale, a observat o reducere a fluxului de clienți încă din toamna anului trecut.
Autoritățile locale se tem că unele zone de birouri ar putea deveni aproape goale dacă exodul organizațiilor continuă.
Pentru a limita impactul, autoritățile cantonale și guvernul elvețian au creat în 2025 Fundația pentru Adaptarea Geneva Internațională, cu un buget de 50 de milioane de franci elvețieni. Jumătate din fonduri provin de la statul elvețian, iar cealaltă jumătate de la Rolex, prin Fundația Hans Wilsdorf.
Scopul este modernizarea organizațiilor internaționale și dezvoltarea unor proiecte comune care să mențină atractivitatea orașului.