Trump pleacă de la Beijing cu declarații cordiale, dar fără victorii majore. Xi îi oferă stabilitate diplomatică, nu și concesii reale pe Iran, Taiwan sau tehnologie

Vizita lui Donald Trump la Beijing s-a încheiat cu imagini atent coregrafiate, declarații calde și promisiuni generale privind stabilitatea relației dintre cele două mari puteri, însă fără progrese spectaculoase pe dosarele care contează cu adevărat pentru Washington: Iran, tehnologie avansată, pământuri rare și comerț strategic.

După două zile de summit dominate de ceremonii și simbolism politic, președintele american a părăsit China fără un acord major care să poată fi prezentat drept victorie geopolitică sau economică înaintea alegerilor legislative din SUA.

Vizita — prima a unui președinte american în China de la turneul lui Trump din 2017 — a avut drept obiectiv obținerea unor rezultate rapide care să susțină ratingul politic al liderului republican, scrie Reuters. Și vine  într-un moment în care administrația sa este presată simultan de războiul cu Iranul, tensiunile comerciale și volatilitatea piețelor.

PwC: Modelul bazat pe consum își epuizează resursele. România trebuie să treacă la investiții, inovare și producție

12:32

Nuclearelectrica oprește Unitatea 1 din cauza secetei. Ce urmează pentru prețul energiei și pentru acțiunea SNN

11:15

Un summit cu uriașe mize strategice

La nivel vizual, summitul a fost construit aproape cinematografic: gardă militară în pas de paradă, plimbări prin grădini istorice și întâlniri în complexul Zhongnanhai — fosta grădină imperială care găzduiește centrul puterii politice chineze.

Însă în spatele imaginilor protocolare, Xi Jinping i-a transmis lui Trump unul dintre cele mai clare avertismente strategice din ultimii ani privind Taiwanul. Potrivit Reuters, liderul chinez a avertizat că orice gestionare greșită a dosarului Taiwanului ar putea „degenera într-un conflict”.

Mesajul a venit într-un moment aparent relaxat al summitului, ceea ce îl face cu atât mai relevant geopolitic. Taiwanul rămâne principalul punct de fractură dintre cele două puteri: Beijingul revendică insula și nu exclude utilizarea forței, în timp ce SUA sunt obligate prin lege să sprijine capacitatea de apărare a Taipeiului.

Interesant este și tonul adoptat de Trump pe parcursul vizitei. Reuters remarcă faptul că liderul american a fost neobișnuit de rezervat și a evitat comentariile agresive sau spontane care i-au definit alte deplasări externe.

„A fost o vizită incredibilă. Cred că au ieșit multe lucruri bune din ea”, i-a spus Trump lui Xi Jinping la întâlnirea finală din Zhongnanhai, înaintea unui prânz cu specialități chineze precum chifteluțe de homar și scoici Kung Pao.

China nu oferă ajutor concret pe Iran

Unul dintre obiectivele-cheie ale Washingtonului era obținerea unui sprijin mai clar din partea Chinei pentru calmarea conflictului cu Iranul și pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz.

Înaintea întâlnirii finale dintre cei doi lideri, Ministerul chinez de Externe a transmis însă un comunicat care a arătat mai degrabă frustrarea Beijingului față de conflict decât disponibilitatea de a se alinia strategiei americane.

„Acest conflict, care nu ar fi trebuit să existe niciodată, nu are niciun motiv să continue”, a transmis Beijingul, avertizând asupra impactului războiului asupra aprovizionării energetice și economiei globale.

De altfel, Iranul a permis miercuri tranzitul prin Hormuz pentru mai multe nave chineze, la în timp ce liderul american anunța cât de interesată e China de petrolul american.

Petrol american pentru China și tentativa unui nou „deal energetic”

Una dintre puținele teme economice concrete promovate de Casa Albă a fost posibilitatea creșterii exporturilor energetice americane către China.

Rezumatul american al discuțiilor a evidențiat interesul comun pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz — rută prin care trecea anterior aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol și gaze — și interesul aparent al Chinei pentru achiziții de petrol american, ca metodă de reducere a dependenței de Orientul Mijlociu.

Pentru Trump, tema are și o dimensiune internă: transformarea SUA într-un furnizor strategic de energie pentru China ar putea fi prezentată drept succes comercial și geopolitic.

Însă presa oficială chineză a evitat aproape complet subiectul petrolului american, preferând să insiste pe ideea stabilității și a relației strategice pe termen lung.

Trump și Xi, pe aceeași pagină dar cu discurs diferit

La finalul discuțiilor, Trump a spus că el și Xi „gândesc foarte asemănător” în privința Iranului, însă liderul chinez a evitat orice declarație publică explicită pe această temă.

Pentru Beijing, Iranul rămâne un activ strategic important în competiția cu Washingtonul. China este principalul cumpărător al petrolului iranian și unul dintre puținii parteneri economici majori ai Teheranului.

„Ceea ce este remarcabil este că nu există niciun angajament concret al Chinei privind Iranul”, a declarat Patricia Kim, expert în politică externă la Brookings Institution.

Reuters subliniază că administrația Trump încerca să convingă Beijingul să își folosească influența economică asupra Iranului pentru a împinge Teheranul către un acord. Totuși, analiștii consideră puțin probabil ca Xi Jinping să exercite presiuni reale asupra unui partener care funcționează ca element de echilibru strategic împotriva SUA în Orientul Mijlociu.

Boeing, Nvidia și pământurile rare: fără progrese majore

Casa Albă a anunțat și acorduri privind exporturile agricole și progrese în construirea unor mecanisme pentru gestionarea relației comerciale, inclusiv identificarea unor bunuri „nesensibile” în valoare de 30 de miliarde de dolari. Totuși, detaliile au fost limitate, iar piețele au reacționat rece.

Trump a afirmat că Beijingul ar urma să cumpere 200 de avioane Boeing — prima achiziție de aeronave comerciale americane după aproape un deceniu. Investitorii așteptau însă un acord mult mai mare, de aproximativ 500 de avioane, iar acțiunile Boeing au scăzut cu peste 4%.

Nici dosarul semiconductorilor nu a produs rezultate majore. Deși CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, s-a alăturat în ultimul moment delegației americane, summitul nu a adus niciun progres privind accesul Chinei la cipurile avansate H200 produse de Nvidia.

La fel de relevant este și faptul că problema pământurilor rare — una dintre cele mai sensibile dispute comerciale dintre cele două state — aproape că a dispărut complet din comunicarea oficială chineză.

Beijingul a introdus restricții la export pentru aceste minerale strategice după ofensiva tarifară americană din 2025, iar măsura afectează deja industria americană de cipuri și sectorul aerospațial. Reuters remarcă faptul că, în cele două zile de acoperire oficială a summitului, presa de stat chineză nu a menționat nici măcar o dată problema pământurilor rare.

Xi oferă stabilitate, nu concesii

În pofida lipsei unor rezultate concrete, ambele tabere au încercat să transmită imaginea unei relații stabilizate.

„Trebuie să facem să funcționeze (n.r. relația SUA China) și să nu o distrugem niciodată”, a declarat Xi Jinping la banchetul oficial de joi.

Mesajul liderului chinez pare să reflecte strategia Beijingului: menținerea unei relații suficient de stabile pentru a evita o escaladare economică sau militară cu SUA, fără a face însă concesii majore pe dosarele strategice care definesc competiția dintre cele două superputeri. Iar acesta ar putea fi, de fapt, adevăratul rezultat al summitului: nu o resetare a relației sino-americane, ci o încercare temporară de gestionare a unei rivalități geopolitice care continuă să se adâncească.