BNR menține dobânda-cheie la 6,50%. Inflația trece de 10%, iar economia dă semne de stagnare

Banca Națională a României a decis să păstreze neschimbată dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, în contextul în care inflația a urcat din nou peste pragul de 10%, iar economia României continuă să încetinească. Hotărârea a fost adoptată vineri, 15 mai 2026, de Consiliul de Administrație al BNR.

Decizia arată că banca centrală rămâne prudentă într-o perioadă marcată de incertitudini interne și externe, de presiuni asupra cursului de schimb și de efectele scumpirii energiei și combustibililor.

Dobânzile rămân la nivelurile actuale

Pe lângă menținerea dobânzii-cheie la 6,50%, BNR a decis și păstrarea celorlalte instrumente monetare la aceleași niveluri:

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

• dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard): 7,50% pe an;
• dobânda la facilitatea de depozit: 5,50% pe an;
• ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.

În comunicatul oficial, reprezentanții BNR au precizat: „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 15 mai 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an.”

Inflația accelerează și depășește 10%

Datele analizate de banca centrală arată o reaprindere a inflației, după o perioadă de scădere lentă.

În martie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 9,87%, față de 9,31% în februarie, în principal din cauza scumpirii combustibililor pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.

Situația s-a agravat în aprilie, când inflația a ajuns la 10,71%, cel mai ridicat nivel din ultimele luni. Creșterea a fost alimentată de:

• majorarea prețurilor la gaze naturale;
• scumpirea combustibililor;
• creșterea tarifelor administrate;
• majorarea semnificativă a chiriilor pentru locuințele de stat.

Inflația de bază CORE2 ajustat a continuat să se tempereze ușor, coborând la 8,2% în martie, de la 8,5% la finalul anului trecut, semn că presiunile interne asupra prețurilor încep să se diminueze, dar într-un ritm lent.

Economia României stagnează

Perspectivele economice rămân fragile. Potrivit datelor preliminare, produsul intern brut s-a redus cu 0,2% în primul trimestru din 2026, după o scădere de 2% în ultimul trimestru din 2025.

În termeni anuali, economia s-a contractat cu 1,7%, ceea ce confirmă încetinirea puternică a activității economice.

BNR remarcă evoluții mixte în principalele sectoare:

• vânzările cu amănuntul au continuat să scadă;
• producția industrială și-a accentuat declinul;
• construcțiile au înregistrat o creștere modestă;
• exporturile și importurile au încetinit;
• deficitul de cont curent s-a redus.

Pe piața muncii, numărul salariaților a continuat să scadă, iar intențiile de angajare ale companiilor au coborât la niveluri foarte reduse din perspectivă istorică.

Cursul leului și piața financiară, sub presiune

Banca centrală semnalează că piața financiară a fost afectată de conflictul din Orientul Mijlociu și de tensiunile politice interne.

Randamentele titlurilor de stat au avut oscilații importante, iar cursul leu/euro a înregistrat o depreciere semnificativă la finalul lunii aprilie, recuperată doar parțial în primele zile din mai.

În același timp, creditarea sectorului privat a continuat să crească. În martie 2026, avansul anual al creditului acordat companiilor și populației a ajuns la 7,1%, față de 6,8% în februarie.

Ce urmează pentru dobânzi

Decizia BNR indică faptul că o reducere a dobânzii-cheie este puțin probabilă în perioada imediat următoare. Presiunile inflaționiste, volatilitatea piețelor internaționale și slăbiciunea economiei obligă banca centrală să păstreze o politică monetară prudentă.

Pentru români, menținerea dobânzii la 6,50% înseamnă că ratele la credite vor rămâne ridicate, iar costurile de finanțare pentru companii și populație vor continua să fie semnificative.