România se apropie de un moment critic: sistemul public de pensii ar putea intra într-o criză majoră după 2030

Sistemul de pensii din România se află sub o presiune tot mai mare, iar specialiștii avertizează că următorul deceniu ar putea aduce probleme serioase pentru sustenabilitatea acestuia. Creșterea numărului de pensionari, îmbătrânirea populației și scăderea numărului de contribuabili pun sub semnul întrebării capacitatea statului de a menține actualul model de finanțare.

Datele oficiale arată că în februarie 2026 România avea aproape 4,7 milioane de pensionari, iar sumele plătite lunar din bugetul public depășesc 13 miliarde de lei. În acest context, economiștii avertizează că sistemul ar putea deveni tot mai greu de susținut în anii care urmează. Mai ales după anul 2030, când o generație foarte numeroasă va ajunge la vârsta pensionării, presiunea asupra bugetului public ar putea crește semnificativ.

Câți pensionari are România și ce pensii se plătesc

Potrivit datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice, în februarie 2026 erau înregistrați 4.688.092 de pensionari în sistemul public. Pensia medie a fost de 2.780 de lei. Cea mai mare categorie este reprezentată de pensionarii pentru limită de vârstă. Aproape 3,8 milioane de persoane se află în această situație, iar pensia medie pentru această categorie este de 3.111 lei.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Pe lângă aceștia, sistemul include și alte tipuri de beneficiari:

• 64.429 persoane primesc pensie anticipată, cu o pensie medie de 2.530 lei
• 393.857 persoane beneficiază de pensie de invaliditate, cu o pensie medie de 1.089 lei
• 446.078 persoane primesc pensie de urmaș, cu o pensie medie de 1.506 lei.

O categorie distinctă este reprezentată de foștii agricultori. În acest sistem sunt înregistrați 526.868 de pensionari, iar pensia medie este de doar 718 lei, una dintre cele mai mici din România. Aceste cifre arată o dependență masivă de sistemul public de pensii, care funcționează pe baza contribuțiilor actualilor angajați.

Cum funcționează sistemul public și de ce apar probleme

Sistemul de pensii de stat din România, cunoscut drept Pilonul 1, este construit pe principiul solidarității între generații. Contribuțiile plătite de angajații activi sunt utilizate pentru plata pensiilor celor retrași din activitate. Acest model funcționează eficient doar atunci când există suficienți contribuabili pentru a susține numărul pensionarilor. În momentul în care raportul dintre angajați și pensionari se deteriorează, apar dezechilibre financiare.

România se confruntă deja cu această situație din mai multe motive. Natalitatea este în scădere de mai multe decenii, ceea ce reduce numărul viitorilor contribuabili. În paralel, migrația masivă a forței de muncă a diminuat și mai mult baza de contribuție la bugetul de pensii.

În același timp, speranța de viață crește, ceea ce înseamnă că statul trebuie să plătească pensii pentru perioade mai lungi de timp.

Profesorul de economie Cristian Păun atrage atenția că aceste tendințe vor deveni mult mai vizibile în anii următori. „Cei care vin din urmă sunt mai puțini și sunt foarte afectați și de migrație. Mulți pleacă din țară. În același timp, oamenii trăiesc mai mult, ceea ce înseamnă mai mulți ani în care pensiile trebuie plătite”, a explicat economistul.

Momentul 2030, un posibil punct de cotitură

Unul dintre cele mai discutate riscuri pentru sistemul de pensii este legat de momentul în care generația născută în perioada politicilor pronataliste din anii ’60–’70 va începe să iasă masiv la pensie. Această generație, cunoscută popular drept „decrețeii”, reprezintă unul dintre cele mai numeroase valuri demografice din România.

Pe măsură ce acești oameni ajung la vârsta de pensionare, numărul beneficiarilor sistemului ar putea crește brusc, în timp ce baza de contribuabili nu va crește în același ritm.

Economistul avertizează că acest moment ar putea pune sistemul sub o presiune financiară fără precedent. „Din păcate, sistemul public de pensii, cu sau fără măsuri de ajustare fiscală, va deveni problematic, mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii”, a declarat Cristian Păun.

Critici privind structura actuală a pensiilor

Dificultățile nu sunt generate doar de schimbările demografice, ci și de modul în care sistemul este structurat. În România există mai multe tipuri de pensii considerate privilegiate sau speciale, iar acestea pun o presiune suplimentară asupra bugetului public.

Potrivit economistului Cristian Păun, problema nu se limitează doar la pensiile magistraților, ci include mai multe categorii de beneficii care nu sunt strict corelate cu nivelul contribuțiilor plătite în timpul activității profesionale.

„Multe pensii sunt speciale în România, nu doar pensiile magistraților, iar presiunea începe să se vadă în buget. Sistemul Pilon 1 devine încet-încet greu de finanțat și greu de susținut din contribuțiile celor care lucrează”, spune profesorul Păun.

Pensiile private, soluția ignorată ani de zile

Economiștii consideră că o soluție pentru reducerea presiunii asupra sistemului public ar fi dezvoltarea mult mai accelerată a pensiilor private. România are deja două astfel de componente: Pilonul 2, administrat privat, și Pilonul 3, bazat pe contribuții voluntare.

În opinia profesorului de economie Cristian Păun, structura ideală ar fi ca venitul unui pensionar să provină din mai multe surse. „Ideal ar fi ca pensia românilor să fie formată o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3”, a explicat acesta.

În prezent însă, majoritatea pensionarilor depind aproape integral de sistemul public, iar pensiile private reprezintă doar o componentă minoră a veniturilor.

Avertismentul economiștilor: viitor incert pentru pensia de stat

În lipsa unor reforme majore, economiștii consideră că sistemul public de pensii ar putea deveni tot mai dificil de susținut financiar. Creșterea cheltuielilor bugetare, scăderea numărului de contribuabili și presiunile demografice ar putea duce la un sistem tot mai fragil.

În acest context, profesorul de economie Cristian Păun lansează un avertisment dur privind evoluția sistemului în următorii ani. „Nu văd un viitor foarte strălucit pentru acest pilon. Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă”, arată Cristian Păun.