Prima pagină » Satelitul NASA Relay 2 emite un impuls radio neașteptat, după 60 de ani de inactivitate

Satelitul NASA Relay 2 emite un impuls radio neașteptat, după 60 de ani de inactivitate

Satelitul NASA Relay 2 emite un impuls radio neașteptat, după 60 de ani de inactivitate
Satelit NASA Foto: Shutterstock

Un impuls radio neașteptat, detectat în iunie 2024, a venit de la Relay 2, un satelit NASA lansat în 1964 și considerat „mort” încă din 1967. Acest semnal scurt, de doar 30 de nanosecunde, dar extrem de puternic, a surprins astronomii și a readus în atenție misterele sateliților dezafectați care, uneori, mai pot „vorbi” din spațiu după zeci de ani de tăcere.

În iunie 2024, astronomii australieni au detectat un fenomen radio rar și extrem de intens, care părea să sfideze toate așteptările. Spre deosebire de majoritatea izbucnirilor radio detectate până acum, provenind din galaxii îndepărtate, cu surse exotice precum stele neutronice sau găuri negre, de această dată impulsul a venit chiar din Calea Lactee. Mai mult, a fost atât de aproape de Pământ încât radiotelescopul nu a reușit să focalizeze precis sursa.

Inițial, echipa de cercetători a crezut că ar fi descoperit o nouă stea pulsantă, un obiect necunoscut sau poate un fenomen atmosferic. Însă în urma localizării sursei, concluzia a fost una tulburătoare: semnalul a venit de la Relay 2, un satelit NASA lansat în 1964 și declarat „mort” în 1967.

Un impuls care a eclipsat cerul

„Acesta a fost un impuls radio incredibil de puternic, care a eclipsat cu mult tot ce era pe cer pentru o perioadă foarte scurtă de timp”, a declarat Clancy James, profesor asociat la Institutul de Radioastronomie al Universității Curtin din Australia, pentru New Scientist.

Durata semnalului: 30 de nanosecunde. Un eveniment infim în timp, dar masiv ca intensitate. Detectat cu ajutorul rețelei de antene ASKAP (Australian Square Kilometre Array Pathfinder), impulsul a fost atât de intens încât a depășit scurt toate celelalte surse de semnal din câmpul vizual al radiotelescopului.

Relay 2 a fost un pionier al telecomunicației, devenit fantomă spațială

Satelitul Relay 2 fusese lansat în cadrul unui program experimental NASA, menit să testeze comunicarea digitală globală prin satelit. A reușit să transmită imagini de televiziune și date științifice până la defectarea celor două transpondere, în 1967. De atunci, a fost considerat inactiv, transformat în simplă piesă de muzeu orbital.

Nimic din configurația sa cunoscută nu ar fi trebuit să permită o reaprindere, o emisie sau vreo formă de activitate reziduală. Iar echipa de cercetători a exclus complet posibilitatea unei transmisii controlate.

Două ipoteze posibile: micrometeorit sau descărcare electrostatică

Pentru a explica fenomenul, cercetătorii au avansat două scenarii tehnice.

Prima ipoteză: impactul cu un micrometeorit. Astfel de coliziuni pot genera nori de plasmă și câmpuri electrice care, în interacțiune cu suprafața metalică a satelitului, pot produce emisii radio intense și bruște.

Cea de-a doua ipoteză, considerată mai probabilă, implică o descărcare electrostatică (ESD). Acest fenomen apare când sarcinile electrice acumulate pe suprafețe diferite ale unui obiect se descarcă brusc, similar cu o scânteie electrică.

Spatiu FOTO: Shutterstock

Spatiu FOTO: Shutterstock

Relay 2, fiind unul dintre primele vehicule spațiale construite, probabil folosea materiale care permiteau acumularea unor sarcini electrice mai mari, ceea ce ar fi putut genera descărcări electrostatice mai puternice, notează echipa în studiul publicat pe platforma arXiv.

Fenomen imposibil de replicat dar crucial pentru viitorul tehnologiei spațiale

Distincția dintre cele două scenarii rămâne dificilă. Semnăturile radio generate de un impact și cele produse de o ESD arată, din punct de vedere spectroscopic, aproape identic.

Karen Aplin, profesor de științe spațiale la University of Bristol și neimplicată în studiu, evidențiază dificultatea de a diferenția semnăturile radio: este aproape imposibil să distingem dacă acestea provin de la un impact cu un micrometeorit sau de la o descărcare electrostatică.

„Într-un Univers în care există mult gunoi spațial și tot mai mulți sateliți mici, ieftini, cu protecție limitată împotriva descărcărilor electrostatice, această detecție radio ar putea, în cele din urmă, să ofere o nouă metodă pentru evaluarea descărcărilor electrostatice în spațiu”, a spus Karen Aplin.

Moartea tehnologică este relativă: când obiectele „moarte” vorbesc

Reactivarea accidentală a lui Relay 2, chiar și pentru doar 30 de nanosecunde – nu doar că a contrazis estimările inginerești, ci a readus în atenție o întrebare fundamentală: ce se întâmplă cu obiectele lăsate în urmă de tehnologia umană, odată ce sunt abandonate în spațiu?

Într-o epocă în care constelațiile de sateliți low-cost se înmulțesc și pericolele interacțiunilor electromagnetice cresc, studiul acestor evenimente rare devine esențial.

Poate că Relay 2 a tăcut timp de 60 de ani. Dar impulsul său radio a fost suficient pentru a rescrie un capitol din istoria științei spațiale. Unele relicve nu dispar, ci doar așteaptă momentul – fie și microscopic, să fie din nou auzite.

Alte articole importante
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală a ajuns la 9,2%, în timp ce media la nivelul UE s-a redus la 2,9%. România conduce din nou clasamentul inflației În […]
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
Bursa de Valori București a înregistrat cel mai ridicat randament dintre marile piețe de acțiuni din lume în ultimii zece ani, potrivit unei analize InterCapital ETF. Indicele BET-TR, care include dividendele reinvestite, a adus un câștig de 758% în euro, ceea ce înseamnă că o investiție de 1.000 de euro făcută acum un deceniu ar […]
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Macroeconomie
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]