Prima pagină » Satelitul NASA Relay 2 emite un impuls radio neașteptat, după 60 de ani de inactivitate

Satelitul NASA Relay 2 emite un impuls radio neașteptat, după 60 de ani de inactivitate

Satelitul NASA Relay 2 emite un impuls radio neașteptat, după 60 de ani de inactivitate
Satelit NASA Foto: Shutterstock

Un impuls radio neașteptat, detectat în iunie 2024, a venit de la Relay 2, un satelit NASA lansat în 1964 și considerat „mort” încă din 1967. Acest semnal scurt, de doar 30 de nanosecunde, dar extrem de puternic, a surprins astronomii și a readus în atenție misterele sateliților dezafectați care, uneori, mai pot „vorbi” din spațiu după zeci de ani de tăcere.

În iunie 2024, astronomii australieni au detectat un fenomen radio rar și extrem de intens, care părea să sfideze toate așteptările. Spre deosebire de majoritatea izbucnirilor radio detectate până acum, provenind din galaxii îndepărtate, cu surse exotice precum stele neutronice sau găuri negre, de această dată impulsul a venit chiar din Calea Lactee. Mai mult, a fost atât de aproape de Pământ încât radiotelescopul nu a reușit să focalizeze precis sursa.

Inițial, echipa de cercetători a crezut că ar fi descoperit o nouă stea pulsantă, un obiect necunoscut sau poate un fenomen atmosferic. Însă în urma localizării sursei, concluzia a fost una tulburătoare: semnalul a venit de la Relay 2, un satelit NASA lansat în 1964 și declarat „mort” în 1967.

Un impuls care a eclipsat cerul

„Acesta a fost un impuls radio incredibil de puternic, care a eclipsat cu mult tot ce era pe cer pentru o perioadă foarte scurtă de timp”, a declarat Clancy James, profesor asociat la Institutul de Radioastronomie al Universității Curtin din Australia, pentru New Scientist.

Durata semnalului: 30 de nanosecunde. Un eveniment infim în timp, dar masiv ca intensitate. Detectat cu ajutorul rețelei de antene ASKAP (Australian Square Kilometre Array Pathfinder), impulsul a fost atât de intens încât a depășit scurt toate celelalte surse de semnal din câmpul vizual al radiotelescopului.

Relay 2 a fost un pionier al telecomunicației, devenit fantomă spațială

Satelitul Relay 2 fusese lansat în cadrul unui program experimental NASA, menit să testeze comunicarea digitală globală prin satelit. A reușit să transmită imagini de televiziune și date științifice până la defectarea celor două transpondere, în 1967. De atunci, a fost considerat inactiv, transformat în simplă piesă de muzeu orbital.

Nimic din configurația sa cunoscută nu ar fi trebuit să permită o reaprindere, o emisie sau vreo formă de activitate reziduală. Iar echipa de cercetători a exclus complet posibilitatea unei transmisii controlate.

Două ipoteze posibile: micrometeorit sau descărcare electrostatică

Pentru a explica fenomenul, cercetătorii au avansat două scenarii tehnice.

Prima ipoteză: impactul cu un micrometeorit. Astfel de coliziuni pot genera nori de plasmă și câmpuri electrice care, în interacțiune cu suprafața metalică a satelitului, pot produce emisii radio intense și bruște.

Cea de-a doua ipoteză, considerată mai probabilă, implică o descărcare electrostatică (ESD). Acest fenomen apare când sarcinile electrice acumulate pe suprafețe diferite ale unui obiect se descarcă brusc, similar cu o scânteie electrică.

Spatiu FOTO: Shutterstock

Spatiu FOTO: Shutterstock

Relay 2, fiind unul dintre primele vehicule spațiale construite, probabil folosea materiale care permiteau acumularea unor sarcini electrice mai mari, ceea ce ar fi putut genera descărcări electrostatice mai puternice, notează echipa în studiul publicat pe platforma arXiv.

Fenomen imposibil de replicat dar crucial pentru viitorul tehnologiei spațiale

Distincția dintre cele două scenarii rămâne dificilă. Semnăturile radio generate de un impact și cele produse de o ESD arată, din punct de vedere spectroscopic, aproape identic.

Karen Aplin, profesor de științe spațiale la University of Bristol și neimplicată în studiu, evidențiază dificultatea de a diferenția semnăturile radio: este aproape imposibil să distingem dacă acestea provin de la un impact cu un micrometeorit sau de la o descărcare electrostatică.

„Într-un Univers în care există mult gunoi spațial și tot mai mulți sateliți mici, ieftini, cu protecție limitată împotriva descărcărilor electrostatice, această detecție radio ar putea, în cele din urmă, să ofere o nouă metodă pentru evaluarea descărcărilor electrostatice în spațiu”, a spus Karen Aplin.

Moartea tehnologică este relativă: când obiectele „moarte” vorbesc

Reactivarea accidentală a lui Relay 2, chiar și pentru doar 30 de nanosecunde – nu doar că a contrazis estimările inginerești, ci a readus în atenție o întrebare fundamentală: ce se întâmplă cu obiectele lăsate în urmă de tehnologia umană, odată ce sunt abandonate în spațiu?

Într-o epocă în care constelațiile de sateliți low-cost se înmulțesc și pericolele interacțiunilor electromagnetice cresc, studiul acestor evenimente rare devine esențial.

Poate că Relay 2 a tăcut timp de 60 de ani. Dar impulsul său radio a fost suficient pentru a rescrie un capitol din istoria științei spațiale. Unele relicve nu dispar, ci doar așteaptă momentul – fie și microscopic, să fie din nou auzite.

Alte articole importante
Pariul economic riscant al lui Marine Le Pen
Pariul economic riscant al lui Marine Le Pen
Marine Le Pen încearcă să își extindă baza electorală dincolo de extrema dreaptă înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, dar strategia sa economică se lovește de o contradicție dificilă: promisiunile care îi mobilizează alegătorii tradiționali pot îndepărta exact electoratul moderat de care ar putea avea nevoie pentru a câștiga în turul al doilea. Promisiunile populiste, în […]
ANAF a stabilit TVA suplimentară de aproximativ 87 de milioane de lei într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole
ANAF a stabilit TVA suplimentară de aproximativ 87 de milioane de lei într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit TVA suplimentară de plată de aproximativ 87 de milioane de lei în urma unui control privind tranzacții cu utilaje agricole aduse din alte state membre ale Uniunii Europene și comercializate ulterior în România. Verificarea a fost realizată de inspectorii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, după […]
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Companii
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Autoritatea Vamală Română a finalizat punerea în funcțiune a unui nou sistem de scanare cu raze X pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport de marfă, instalat la Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Noul echipament face parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR, destinat modernizării infrastructurii de control vamal. Scanare modernă pentru întregul Port Constanța […]
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Globalizarea nu se află la final, însă modelul economic care a dominat ultimele decenii trece printr-o transformare profundă. Regulile, stimulentele și raporturile de putere sunt renegociate, iar eficiența economică nu mai reprezintă singurul criteriu după care sunt luate deciziile, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. Într-o analiză dedicată transformărilor economiei globale, Badea […]
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Evoluția deficitului bugetar din primele șapte luni ale anului reprezintă un semnal pozitiv pentru România, însă rezultatele obținute pot fi puse în pericol dacă viitorul Guvern recurge la măsuri populiste sau abandonează procesul de consolidare fiscală, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2,34% din PIB […]
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce unul din patru a fost nevoit să apeleze la economii sau să facă datorii pentru a-și acoperi cheltuielile de bază. În același timp, încrederea în Banca Națională a României a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală […]