Scutul „Golden Dome”: între ambițiile militare ale Americii și un risc strategic global

Planul lui Trump pentru un scut total antirachetă rămâne neclar. Costurile și riscurile geopolitice pot depăși beneficiile, spun observatorii. O variantă completă a acestui sistem sofisticat, cu zeci de mii de interceptoare orbitale, ar putea ajunge la 3,6 trilioane de dolari, ceea ce ar obliga America să sacrifice alte sectoare ale armatei. Un astfel de dezechilibru ar putea deveni o încurajare pentru rivalii Americii. Aceștia și-ar putea mări propriile arsenale nucleare, subminând principiul vulnerabilității reciproce, care susține descurajarea proliferării acestui tip de armament.

O viziune de aur, dar, totuși, foarte neclară

A trecut aproape un an de când Donald Trump a semnat ordinul executiv pentru construirea unui „Iron Dome” american, menit să protejeze țara de drone și de rachete. Proiectul, redenumit, în cele din urmă, încă și mai fastuos – „Golden Dome” -, nu este atât de absurd pe cât pare, comentează The Economist.

Amenințările se înmulțesc, iar războaiele recente, în desfășurare în Ucraina, Israel și India, au demonstrat că ideea apărării antirachetă este una cu adevărat valoroasă. Totuși, amploarea planului Statelor Unite rămâne periculos de vagă, comentează sursa citată. Fără claritate, proiectul riscă să devină un elefant alb ascuns prin cameră – unul costisitor și destabilizator.

Interceptoarele spațiale sunt noutatea absolută a proiectului Golden Dome

Despre „Golden Dome” se știu puține, cum este și firesc în cazul unui sistem strategic de apărare. Știm că include sisteme deja operaționale – interceptoare din Alaska și California și baterii Patriot, similare celor folosite în Ucraina.

O parte din tehnologiile propuse erau deja în dezvoltare în momentul deciziei, precum senzorii pentru urmărirea rachetelor sau software-ul de integrare a acestor sisteme. Noutatea principală a acestui proiect este planul de a lansa interceptoare spațiale, adică mici rachete amplasate pe sateliți în orbită joasă, capabile să distrugă rachetele inamice la decolare. Ideea, testată în anii ’80 de Reagan și Bush, a fost abandonată atunci, din motive tehnice și financiare.

Un proiect fără scop definit

Problema centrală a acestui proiect, comentează sursa citată, este lipsa unei misiuni clare. Va fi „Golden Dome” un scut împotriva dronelor și a rachetelor convenționale lansate de China spre bazele americane, în cazul unui conflict pentru Taiwan?

Va fi conceput să oprească atacuri nucleare izolate din Coreea de Nord? Sau își propune să intercepteze sute de focoase ruse și chineze, într-un eventual conflict nuclear total? Diferențele dintre aceste scenarii definesc atât costul, cât și echilibrul strategic global având acest sistem în funcțiune.

Costuri uriașe și riscuri de destabilizare

Experții estimează că un „Golden Dome” în variantă „standard” ar costa peste 250 de miliarde de dolari și că ar putea fi construit în 20 de ani. Să zicem că ar fi, comentează The Economist, o sumă gestionabilă, raportat la bugetul militar american.

Însă o variantă completă, cu zeci de mii de interceptoare orbitale, ar putea ajunge la 3,6 trilioane de dolari, ceea ce ar însemna că Statele Unite s-ar afla în situația de a sacrifica alte ramuri ale armatei. Iar un astfel de dezechilibru i-ar putea stimula pe rivalii Americii să-și mărească propriile arsenale nucleare, subminând principiul vulnerabilității reciproce – care susține descurajarea.

Echilibrul fragil al apărării

Trump trebuie să clarifice obiectivele reale ale proiectului și să evite promisiunile nerealiste de protecție totală. O extindere modestă a sistemelor terestre din Alaska și California, dublată de investiții în senzori spațiali, ar fi o soluție pragmatică și sustenabilă, comentează sursa citată.

În lumea de azi, inclusiv grupări rebele pot lansa rachete balistice, așa că o apărare eficientă este vitală. Dar un scut prea ambițios poate declanșa o nouă cursă a înarmării, comentează The Economist. America are nevoie de protecție, nu de un „Dom de Aur” în care strălucirea să ascundă, de fapt, vulnerabilitatea.