Datoria publică a României a explodat în șase ani. BNR avertizează că plata dobânzilor începe să concureze investițiile

Creșterea accelerată a datoriei publice a devenit una dintre cele mai mari provocări pentru economia României. Un semnal de alarmă vine din partea Băncii Naționale a României, unde prim-viceguvernatorul Leonardo Badea avertizează că nivelul îndatorării statului s-a triplat în doar șase ani, în timp ce costurile de finanțare au crescut într-un ritm și mai rapid.

Potrivit analizei prezentate de oficialul băncii centrale, datoria publică guvernamentală a urcat de la aproximativ 413 miliarde de lei în 2019 la un nivel estimat de 1.220 de miliarde de lei la finalul anului 2025. Evoluția este rezultatul deficitelor bugetare succesive și al necesarului tot mai mare de finanțare al statului. În paralel, povara dobânzilor a crescut semnificativ. Dacă în urmă cu șase ani România plătea circa 12 miliarde de lei anual pentru serviciul datoriei, în 2026 suma este estimată să se apropie de 60 de miliarde de lei.

BNR: disciplina fiscală nu mai este o alegere

În evaluarea realizată de oficialul BNR, contextul economic internațional s-a schimbat radical față de perioada în care finanțarea era ieftină și accesibilă.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Dobânzile mai ridicate, volatilitatea piețelor financiare și atenția sporită a investitorilor față de riscurile fiscale transformă disciplina bugetară într-o condiție esențială pentru stabilitatea economică.

Potrivit lui Leonardo Badea, investitorii reacționează rapid la orice semnal care indică deteriorarea finanțelor publice. Din acest motiv, România trebuie să demonstreze că poate controla deficitul și că are un plan credibil de reducere a dezechilibrelor bugetare.

Oficialul BNR consideră că obiectivul principal al autorităților trebuie să fie reducerea costurilor de finanțare prin consolidare fiscală și prin menținerea încrederii investitorilor.

Necesarul de finanțare a crescut la niveluri record

Analiza arată că statul român are nevoie de sume tot mai mari pentru a acoperi atât deficitul bugetar, cât și refinanțarea datoriei existente.

Necesarul brut de finanțare a ajuns la aproximativ 14% din Produsul Intern Brut, comparativ cu niveluri de sub 10% înainte de pandemia de COVID-19. Această evoluție a modificat profund modul în care România se finanțează. Piața internă nu mai poate absorbi singură volumele necesare de împrumuturi, ceea ce obligă statul să se îndrepte tot mai mult către investitorii internaționali.

Dependența de piețele externe este în creștere

Potrivit datelor prezentate de BNR, emisiunile externe de obligațiuni au devenit principala sursă de finanțare pentru acoperirea deficitului.

Valoarea emisiunilor nete de obligațiuni externe a ajuns la aproximativ 82 de miliarde de lei anual, ceea ce evidențiază dependența tot mai mare a României de piețele financiare internaționale. Această strategie aduce anumite avantaje. Statul poate obține finanțări pe perioade mai lungi și reduce presiunea asupra pieței interne. În același timp însă, crește vulnerabilitatea față de schimbările de sentiment ale investitorilor și față de evoluțiile economice globale.

În cazul unor turbulențe pe piețele internaționale, costurile de împrumut ar putea crește semnificativ, iar accesul la finanțare ar putea deveni mai dificil.

Dobânzile consumă tot mai multe resurse bugetare

Unul dintre cele mai importante avertismente formulate de Leonardo Badea privește impactul pe termen lung al datoriei publice asupra dezvoltării economice.

Potrivit acestuia, costurile cu plata dobânzilor încep deja să concureze direct cu investițiile productive finanțate din bugetul de stat.

Cu alte cuvinte, o parte tot mai mare din resursele publice este direcționată către plata datoriei, în loc să fie utilizată pentru infrastructură, educație, sănătate sau proiecte de dezvoltare economică.

Această tendință riscă să creeze un cerc vicios: cheltuielile mari cu dobânzile reduc spațiul pentru investiții, iar investițiile insuficiente limitează creșterea economică și capacitatea statului de a genera venituri suplimentare.

Modelul economic actual este pus sub semnul întrebării

Analiza BNR atrage atenția și asupra limitelor modelului de creștere economică bazat în principal pe consum.

În opinia oficialului băncii centrale, România trebuie să reducă dependența de consum și importuri și să se orienteze către un model economic fundamentat pe productivitate, investiții și valoare adăugată ridicată.

În lipsa unei astfel de transformări, presiunile asupra finanțelor publice și asupra datoriei ar putea continua să se amplifice.

Fondurile europene și reformele, considerate esențiale

Pentru reducerea riscurilor economice, BNR consideră că este necesară o strategie amplă de consolidare fiscală, dublată de folosirea eficientă a fondurilor europene.

De asemenea, reformele asociate procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sunt văzute ca un instrument important pentru modernizarea economiei și creșterea credibilității României în fața investitorilor.