Statele Unite scot încă 53,3 milioane de barili din rezerva strategică pentru a tempera explozia prețurilor la petrol

Administrația condusă de Donald Trump a anunțat o nouă intervenție de amploare pe piața petrolului, prin împrumutul a 53,3 milioane de barili de țiței din Rezerva Strategică de Petrol a Statelor Unite către companii energetice. Măsura face parte dintr-un plan internațional coordonat pentru a calma piețele, după ce conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran a provocat o creștere abruptă a cotațiilor la petrol și carburanți.

Decizia vine într-un moment extrem de sensibil pentru economia globală și pentru politica internă americană, în condițiile în care prețurile ridicate la benzină riscă să afecteze popularitatea republicanilor înaintea alegerilor legislative din noiembrie, conform Reuters.

Piața petrolului, sub presiune după închiderea Strâmtorii Ormuz

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz, unul dintre cele mai importante culoare maritime pentru transportul de petrol din lume. Prin acest punct tranzitează, în mod normal, aproximativ 20% din producția mondială de țiței.

România trece la SUMAL 3.0: STS și inteligența artificială vor urmări în timp real fiecare transport de lemn

19:58

IT-ul românesc a fost lovit în plin. Vicepreședintele ANCOM: „Tăierea facilităților fiscale a fost una dintre cele mai grave decizii”

18:37

Blocajul a alimentat temerile privind deficitul de aprovizionare și a împins rapid prețurile la petrol și combustibili la niveluri care amenință atât economiile dezvoltate, cât și pe cele emergente.

Pentru a reduce tensiunile din piață, Statele Unite și peste 30 de țări membre ale Agenția Internațională pentru Energie au convenit în martie să elibereze în total aproximativ 400 de milioane de barili din rezervele strategice.

Nouă companii au primit petrol din rezerva strategică

Potrivit Departamentul Energiei al Statelor Unite, nouă companii energetice au participat la această rundă de împrumuturi, printre care Exxon Mobil, Trafigura și Marathon Petroleum. Acestea au contractat 53,3 milioane de barili, adică aproximativ 58% din cei 92,5 milioane de barili pe care guvernul american îi pusese la dispoziție luna trecută.

În această primăvară, Departamentul Energiei a împrumutat deja aproximativ 80 de milioane de barili și intenționează să ajungă la un total de 172 de milioane de barili distribuiți în cadrul programului.

Petrolul va fi returnat cu o primă de până la 24%

Sistemul folosit de autoritățile americane nu presupune o vânzare definitivă a petrolului, ci un împrumut. Companiile beneficiare sunt obligate să restituie ulterior cantitățile primite, plus o primă care poate ajunge până la 24%.

Administrația americană susține că acest mecanism stabilizează piețele fără costuri pentru contribuabili și permite refacerea treptată a rezervelor strategice la un nivel chiar mai mare decât cel inițial.

Fatih Birol: cea mai mare criză energetică din istorie

Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a avertizat recent că actualul conflict a generat „cea mai mare criză energetică din istorie”. Acesta a precizat că statele membre au utilizat până acum aproximativ 20% din rezervele disponibile și sunt pregătite să elibereze cantități suplimentare dacă perturbările de aprovizionare persistă.

Impactul asupra consumatorilor americani este deja vizibil. Potrivit AAA, prețul mediu al benzinei în Statele Unite a ajuns la 4,52 dolari pe galon, cel mai ridicat nivel din 2022. Această evoluție reprezintă o amenințare politică serioasă pentru Casa Albă și pentru congresmenii republicani care încearcă să își păstreze majoritățile fragile în Congresul Statelor Unite.

Rezervele strategice ale SUA au coborât la 384 de milioane de barili

Strategic Petroleum Reserve este depozitată în caverne saline situate în Texas și Louisiana.

În prezent, rezerva americană mai conține aproximativ 384 de milioane de barili. Cantitatea pare impresionantă, însă echivalează cu mai puțin de patru zile din consumul global de petrol, ceea ce arată cât de vulnerabilă rămâne economia mondială în fața unor perturbări majore ale aprovizionării.