Un proiect de lege ar putea aduce noi costuri și obligații birocratice pentru firmele din România

O propunere legislativă înregistrată la Senat ar obliga companiile să apeleze la avocați pentru redactarea contractelor și a unor documente uzuale, de la acte adiționale până la modificări în Registrul Comerțului. Inițiativa, depusă în procedură de urgență, ar putea genera cheltuieli suplimentare pentru mediul de afaceri și ar afecta inclusiv activitatea contabililor, juriștilor din companii și furnizorilor de servicii digitale.

Proiectul legislativ B563/2026, cunoscut în spațiul public drept „Avocat obligatoriu”, a fost înregistrat la Senat pe 14 octombrie. Inițiatorii au solicitat dezbaterea și votarea sa în procedură de urgență, deși, potrivit reprezentanților mediului de afaceri, nu au fost prezentate evaluări privind costurile și impactul asupra companiilor.

O nouă obligație pentru fiecare contract

În forma propusă, inițiativa ar impune firmelor să plătească un avocat pentru redactarea unor documente care fac parte din activitatea curentă. Obligația nu s-ar limita la contracte complexe sau tranzacții importante, ci ar putea viza și acte adiționale, contracte de leasing ori documente necesare modificărilor înregistrate la Registrul Comerțului.

BNR riscă un record european de stagnare a politicii monetare. Inflația a depășit ținta în 12 din ultimii 21 de ani

15:18

Analiștii CFA România anticipează deprecierea leului până la 5,39 RON pentru un euro

12:47

Măsura ar introduce astfel o cheltuială suplimentară pentru fiecare document vizat de lege. Impactul ar putea fi semnificativ mai ales pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM), care ar suporta costuri similare celor ale companiilor mari, deși dispun de resurse financiare mult mai reduse.

Criticile vizează și lipsa unei justificări clare pentru introducerea obligației. Reprezentanții companiilor susțin că nu a fost demonstrată existența unei probleme care să impună o asemenea reglementare și nici nu au fost consultați cei care ar urma să suporte costurile.

Confederația Patronală Concordia solicită retragerea proiectului și organizarea unor consultări cu mediul de afaceri, profesiile vizate și societatea civilă.

Activități care sunt realizate legal și de alte profesii ar putea fi restrânse

O altă problemă semnalată privește delimitarea activităților rezervate avocaților. Potrivit Concordia, proiectul ar putea transfera exclusiv către avocați activități desfășurate în prezent, în condițiile legii, și de alți profesioniști, inclusiv contabili și juriști angajați în companii.

O asemenea schimbare ar putea modifica procedurile interne ale firmelor, ar genera nevoia unor servicii juridice suplimentare și ar crește costurile administrative pentru operațiuni obișnuite.

În locul simplificării procedurilor și al reducerii birocrației, companiile s-ar putea confrunta cu mai multe formalități și cu dependența de servicii externe pentru documente pe care le gestionează în prezent în cadrul propriilor structuri.

„Firmele nu au cerut-o. Când au nevoie de un avocat, îl angajează de pe piața liberă”, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Concordia, potrivit unui comunicat al organizației.

Acesta a atras atenția că proiectul a fost depus fără o evaluare a costurilor pentru companii și fără consultarea celor care ar urma să aplice noile reguli.

Riscuri pentru platformele digitale și instrumentele de inteligență artificială

Proiectul ar putea avea consecințe și asupra serviciilor digitale care oferă răspunsuri personalizate utilizatorilor. Potrivit reprezentanților industriei software, formularea largă a definiției consultanței juridice, care ar acoperi activitatea „indiferent de tehnologie”, riscă să includă aplicații folosite în domenii precum resursele umane, contabilitatea și asistența bazată pe inteligență artificială.

În aceste condiții, unele instrumente digitale ar putea ajunge să fie considerate servicii rezervate avocaților, chiar dacă sunt integrate în platforme utilizate curent de companii pentru gestionarea operațiunilor administrative.

Corina Vasile, directoarea executivă a Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), avertizează că proiectul ar putea frâna dezvoltarea serviciilor digitale și ar introduce costuri suplimentare pentru firme și persoane fizice.

Potrivit acesteia, propunerea prevede mecanisme prin care anumite servicii ar putea fi oprite în numai cinci zile. De asemenea, folosirea unor expresii ar putea atrage sancțiuni penale, în funcție de modul în care vor fi interpretate și aplicate prevederile.

Industria software consideră că astfel de reguli ar putea afecta competitivitatea unui sector cu potențial important de creștere pentru economia României. Reprezentanții săi susțin că o consultare înainte de depunerea proiectului ar fi permis identificarea riscurilor și evaluarea unor soluții mai puțin restrictive.

IMM-urile, cele mai expuse la creșterea costurilor

Întreprinderile mici și mijlocii ar putea resimți cel mai puternic efectele financiare ale noii obligații. Pentru firmele cu bugete limitate, costurile asociate fiecărui document contractual s-ar adăuga cheltuielilor curente, într-un context economic descris de reprezentanții patronatelor drept dificil.

Oana Luca, vicepreședinte al Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM), afirmă că proiectul ar introduce, practic, o nouă taxă pentru fiecare act întocmit.

Actele adiționale, documentele legate de angajări și modificările operate la Registrul Comerțului ar putea deveni mai costisitoare, reducând resursele disponibile pentru investiții, dezvoltarea afacerilor și salarii.

În plus, aplicarea unor costuri comparabile microîntreprinderilor și corporațiilor ar putea accentua diferențele dintre firmele mici și cele mari. Reprezentanții IMM-urilor reclamă, la rândul lor, lipsa consultărilor prealabile.

Lipsa evaluării de impact, o problemă de fond

Dincolo de obligația de a apela la avocați, criticile ridică o problemă mai largă privind modul în care sunt elaborate și adoptate reglementările cu efecte asupra economiei.

Introducerea unor cerințe noi fără estimarea costurilor, analiza alternativelor și consultarea celor vizați riscă să transforme o intervenție legislativă într-o sursă suplimentară de birocrație. În acest caz, impactul nu s-ar limita la onorariile avocaților, ci ar putea include reorganizarea procedurilor interne, restrângerea unor activități profesionale și modificarea modului de funcționare a unor servicii digitale.

Concordia cere retragerea propunerii și o dezbatere reală asupra necesității unei asemenea reglementări. Organizația susține că, înainte de introducerea unor obligații suplimentare, trebuie stabilit dacă există o problemă concretă care justifică intervenția și care ar fi soluția proporțională.

Confederația reprezintă 20 de sectoare importante ale economiei românești, cu o contribuție cumulată de aproximativ 30% din PIB și aproape 500.000 de angajați în peste 4.200 de companii cu capital românesc și străin.